Județul Bălți (interbelic)

Pentru alte sensuri, vedeți Bălți (dezambiguizare).

Județul Bălți


stemă	amplasare

Provincie:

Basarabia

Reședința:

Bălți

Populație:
•Total 1930:

Locul
386.476 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
5.260 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

(inițial) trei plăși
(ulterior) șase plăși

Județul Bălți a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era municipiul Bălți.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Județul se afla în partea estică a României Mari, în nordul regiunii Basarabia. Teritoriul lui aparține actualmente Republicii Moldova, ocupând aproximativ teritoriul fostului județ Bălți, existent între anii 1998-2003. Se învecina la vest cu județele Iași și Botoșani, la nord cu județul Hotin, la est cu județele Soroca și Orhei, iar la sud cu județul Lăpușna.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Județul Bălți era împărțit inițial în 7 plăși (1925):^[1]

Ulterior județul Bălți a fost reorganizat din punct de vedere administrativ și numărul plășilor s-a redus la 3:^[2]^[3]

Plasa Fălești
Plasa Râșcani
Plasa Slobozia Bălți

În 1938, numărul plășilor a crescut la șase, prin desființarea plășii Slobozia Bălți și reînființarea a patru plăși:

Plasa Bălți
Plasa Cornești
Plasa Fălești
Plasa Glodeni
Plasa Râșcani
Plasa Sângerei

La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:

Municipiul Bălți,
Plasa Bălți
Plasa Cornești
Plasa Fălești
Plasa Glodeni
Plasa Râșcani

Stemă[modificare | modificare sursă]

După unirea din 1918, încă se utiliza vechea stemă, adoptată în 1826. Actul prin care s-au fixat stemele localităților din stânga râului Prut, publicat la 6 octombrie 1928, este precedat de unele explicații în legătură cu criteriul care a stat la baza stemei. Stema județului Bălți, județ constituit din suprafața fostului ținut Iași situat în stânga Prutului, i s-a fixat următoarea compoziție: scut roșu, încărcat cu un cap de cal înfățișat de argint.^[4]

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 386.721 de locuitori, dintre care 70,1% români, 12,0% ruși, 8,2% evrei, 7,6% ucraineni ș.a.^[5] Din punct de vedere confesional erau 89,3% ortodocși, 8,3% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În anul 1930 populația urbană a județului era de 30.570 de locuitori, dintre care 46,5% evrei, 29,0% români, 17,7% ruși, 3,2% poloni ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă limba idiș (45,5%), urmată de română (28,1%), rusă (21,7%), polonă (2,0%), ucraineană (1,1%) ș.a.^[5] Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 47,1% ortodocși, 46,6% mozaici, 4,1% romano-catolici ș.a.

Datele recensământului din 1941 indică populația județului de 407.930 de locuitori, din care: 80,44% români, 14,38% ucraineni, 3,11 ruși, 0,78 polonezi, 0,72% evrei ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ Monitorul Oficial al României, nr. 223, 10 octombrie 1925.
^ Portretul României Interbelice - Județul Bălți
^ Monitorul Oficial al României. Partea a 1-a, nr. 274, 9 decembrie 1929.
^ Ludmila Dobrogeanu - „Scurt istoric al heraldicii localității Bălți”, în „Vocea Bălțiului”, pag. 3, 20 mai 2008
^ ^a ^b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 48-49