1989

Wikipedia open wikipedia design.

 · Secolul 19 Secolul 20 Secolul 21  ·
 · Anii 1960 · Anii 1970Anii 1980Anii 1990 · Anii 2000 ·
◄◄ ·  · 1984 · 1985 · 1986 · 1987 · 198819891990 · 1991 · 1992 · 1993 · 1994 ·  · ►►



1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei
9 noiembrie: Dărâmarea Zidului Berlinului
Václav Havel este ales președintele Cehoslovaciei

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

Februarie[modificare | modificare sursă]

Martie[modificare | modificare sursă]

Aprilie[modificare | modificare sursă]

  • 7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets s-a scufundat în Marea Barents, unde au decedat 41 de persoane.

Mai[modificare | modificare sursă]

  • 20 mai: Masacrul din Piața Tiananmen: Autoritățile chineze declară legea marțială în fața demonstrațiilor pro-democrație.

Iunie[modificare | modificare sursă]

  • 4 iunie: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist.
  • 4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tiananmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunați în Piața Tiananmen (Poarta Păcii Cerești) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Iulie[modificare | modificare sursă]

August[modificare | modificare sursă]

Octombrie[modificare | modificare sursă]

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

Decembrie[modificare | modificare sursă]

  • 14 decembrie: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
  • 15 decembrie: La Timișoara s-au adu­nat în fața casei parohiale a lui László Tőkés mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea păstorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul orașului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se în­tâm­plă; ei s-au înmulțit, astfel, inițial involuntar, numărul celor adunați.
Revoluționarii din Timișoara
  • 16 decembrie: Timișoara: Numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriași reformați, ci cetățeni ai Timișoarei, de diferite etnii și confesiuni. După-amiază, se strigă pentru prima dată „Jos Ceaușescu!”, demonstranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Securitate pentru a dispersa mulțimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în dimineața următoare. Au fost arestate 930 de persoane, dintre care 130 mi­nori.
  • 17 decembrie: Timișoara: Mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților, iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției.
  • 17 decembrie: Dizolvarea oficială a poliției secrete est-germane (STASI).
  • 18 decembrie: În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara s-au adunat mai mulți ti­neri și copii care au început să cân­te colinde și să strige lozinci anti­comuniste. În noaptea de 18/19, cu com­plicitatea conducerii Spitalului Ju­de­țean, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Cre­matoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă co­mună.
  • 19 decembrie: Mun­citorii de la Întreprinderea ELBA Timișoara au intrat în grevă.
  • 20 decembrie: A izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Timișoara este declarat primul oraș care a scăpat de regimul comunist din România.
  • 20 decembrie: Într-o intervenție televizată și radiodifuzată, Nicolae Ceaușescu se adresează populației declarând că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani”, „grupuri fasciste și antinaționale”.
Revoluționari în București

Nedatate[modificare | modificare sursă]

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Șoferul Doamnei Daisy.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]



This page is based on a Wikipedia article written by contributors (read/edit).
Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.

Destek