16 iulie

ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie

◄ iulie 2024 ►
L	Ma	Mi	J	V	S	D
1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30	31

16 iulie este a 197-a zi a calendarului gregorian și a 198-a zi în anii bisecți. Mai sunt 168 de zile până la sfârșitul anului.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

1054: Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și bisericile orientale de rit bizantin.
1228: Canonizarea Sfîntului Francisc de Assisi.^[1]
1264: Prima mențiune documentară a orașului Bistrița.
1377: Încoronarea regelui Richard al II-lea al Angliei.^[2]
1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.
1661: Banca suedeză "Stockholms Banco" emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar.
1782: La Burgtheater are loc premiera operei Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart.
1898: Începe vizita oficială a regelui Carol I al României la Sankt Petersburg. Este prima vizită a unui șef de stat român în Rusia, după cucerirea independenței. (16/28 - 19/31)
1909: Șahul Persiei Mohammad Ali Shah Qajar este obligat să abdice și înlocuit cu fiul său, Ahmad Shah Qajar.
1920: „Acordul de la Spa" privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55% din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).
1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23)
1945: Proiectul Manhattan: În deșertul Alamogordo din SUA a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test", în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
1951: Controversatul rege Leopold al III-lea al Belgiei din cauza comportamentului său în timpul ocupației germane din Belgia, abdică în favoarea fiului său, Baudouin I al Belgiei.
1951: Este publicat romanul autorului american J.D. Salinger, De veghe în lanul de secară.^[3] Aproximativ un milion de exemplare sunt vândute în fiecare an, cu vânzări totale de peste 65 de milioane de cărți.^[4]
1961: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea și ultimul record mondial al său la săritura în înălțime: 1,91 m.
1965: Charles de Gaulle și președintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea.
1969: Programul Apollo: Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman care urmează să aterizeze pe Lună, este lansat de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida.
1979: Președintele irakian, Ahmed Hassan al-Bakr demisionează și este înlocuit cu Saddam Hussein.
1990: În Ucraina a fost adoptată "Declarația privind suveranitatea de stat".
1992: A avut loc prima ședință a "Consiliului Național al Audiovizualului", în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales președinte.
1994: Cometa Shoemaker-Levy 9 este distrusă într-o coliziune frontală cu Jupiter.^[5]
1999: John F. Kennedy, Jr., care pilota un avion Piper Saratoga, moare când avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Soția lui, Carolyn Bessette Kennedy, și cumnata lui, Lauren Bessette, de asemenea, au murit.
2000: Ultima eclipsă de lună a secolului XX.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

1486: Andrea del Sarto, pictor italian (d. 1530)
1611: Cecilia Renata de Austria (d. 1644)
1723: Joshua Reynolds, pictor britanic, primul președinte al Royal Academy of Arts (d. 1792)
1746: Giuseppe Piazzi, astronom italian, matematician și teolog (d. 1826)
1776: Ludwig Heinrich Bojanus, medic și naturalist german (d. 1827)
1796: Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (d. 1875)
1804: Adrien Dauzats, pictor francez (d. 1868)

Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez
Roald Amundsen, explorator norvegian
Ginger Rogers, actriță și dansatoare americană

1843: Maxime Cornu, botanist și micolog francez (d. 1901)
1872: Dimitrie Anghel, scriitor român (d. 1914)
1872: Roald Amundsen, explorator norvegian (d. 1928)
1888: Frits Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1966)
1896: Trygve Lie, ministru norvegian și primul Secretarul General al Națiunilor Unite (d. 1968)
1902: Gheorghe Călugăreanu, matematician român (d. 1976)
1903: Fritz Bauer, judecător și procuror german (d. 1966)
1907: Barbara Stanwyck, actriță americană (d. 1990)
1911: Ginger Rogers, actriță și dansatoare americană (d. 1995)
1926: Irwin Rose, biochimist american (d. 2015)
1933: Gheorghe Cozorici, actor român (d. 1993)
1936: Sergiu Adam, poet, prozator și traducător român (d. 2015)
1936: Yasuo Fukuda, prim-ministru japonez
1940: Tiberiu Ceia, cântăreț român de muzică populară (d. 2023)
1941: Dag Solstad, autor norvegian
1943: Reinaldo Arenas, scriitor cubanez (d. 1990)
1945: Virgil Tănase, scriitor român, stabilit la Paris după 1977
1948: Lars Lagerbäck, antrenor de fotbal suedez
1958: Michael Flatley, dansator, coregraf și actor american
1964: Miguel Indurain, ciclist spaniol, campion olimpic
1968: Larry Sanger, filozof american
1969: Sahra Wagenknecht, politiciană germană și autoare
1976: Șerban Huidu, prezentator român de radio și televiziune
1980: Jesse Jane, model american și actriță de filme porno (d. 2024)
1988: Sergio Busquets, fotbalist spaniol
1989: Gareth Bale, fotbalist galez
1990: James Maslow, cântăreț, dansator american (Big Time Rush)

Decese[modificare | modificare sursă]

1216: Papa Inocențiu al III-lea (n. 1160)
1342: Carol Robert de Anjou (n. 1288)
1557: Anne de Cleves, a patra soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei (n. 1515)
1576: Isabella de' Medici, ducesă de Bracciano (n. 1542)
1633: Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg (n. 1564)
1662: Alfonso al IV-lea d'Este, Duce de Modena (n. 1634)
1663: Wilhelm al VI-lea, Landgraf de Hesse-Kassel (n. 1629)

Edmond de Goncourt, scriitor francez
Eugen Lovinescu, critic și istoric literar român
John F. Kennedy Jr., avocat american, fiul președintelui John F. Kennedy

1782: Louisa Ulrika a Prusiei, soția regelui Adolf Frederick al Suediei (n. 1720)
1833: Pierre-Narcisse Guérin, pictor francez (n. 1774)
1887: Laurent-Guillaume de Koninck, paleontolog și chimist belgian (n. 1809)
1895: Henri-Pierre Picou, pictor francez (n. 1824)
1896: Edmond de Goncourt, scriitor francez (n. 1822)
1924: Marius Borgeaud, pictor elvețian (n. 1861)
1943: Eugen Lovinescu, critic și istoric literar român (n. 1881)
1946: Charlotte de Schaumburg-Lippe, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)
1949: Viaceslav Ivanov, poet rus (n. 1866)
1959: Henri Pourrat, scriitor francez (n. 1887)
1985: Heinrich Böll, scriitor german, laureat Nobel (n. 1917)
1989: Nicolas Guillén, poet spaniol (n. 1902)
1989: Herbert von Karajan, dirijor austriac (n. 1908)
1993: Traian Coșovei, prozator și poet român (n. 1954)
1994: Julian S. Schwinger, fizician american, laureat Nobel (n. 1918)
1999: Dan Sava, comedian român, membru al grupului de umor Vacanta Mare (n. 1966)
1999: John F. Kennedy Jr., avocat american, fiul președintelui John F. Kennedy (n. 1960)
2003: Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935)
2005: Harald Alexandrescu, astronom român (n. 1945)
2012: Jon Lord, muzician britanic (Deep Purple) (n. 1941)
2012: Theodor Negrescu, inginer de sunet român (n. 1931)
2020: George Paul Avram, actor român (n. 1940)
2023: Jane Birkin, actriță de origine britanică (n. 1946)

Sărbători[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 16 iulie

Franța -- Ziua memoriei naționale (stabilită de președintele Franței, François Mitterrand în 1993, pentru comemorarea evreilor închiși pe velodromul de iarnă (Velodrom d'Hiver) și trimiși la Auschwitz)
În calendarul romano-catolic -- Sfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Canonized in 1228”. CatholicSaints.Info.
^ James Sherborne (1 ianuarie 1994). War, Politics and Culture in 14th Century England. A&C Black. pp. 187–. ISBN 978-1-85285-086-9.
^ Burger, Nash K. (16 iulie 1951). „Books of The Times”. The New York Times. Accesat în 18 martie 2009.
^ According to List of best-selling books. An earlier article says more than 20 million: Yardley, Jonathan (19 octombrie 2004). „J. D. Salinger's Holden Caulfield, Aging Gracelessly”. The Washington Post. Accesat în 21 ianuarie 2007. It isn't just a novel, it's a dispatch from an unknown, mysterious universe, which may help explain the phenomenal sales it enjoys to this day: about 250,000 copies a year, with total worldwide sales over – probably way over – 10 million.
^ January 2018, Elizabeth Howell 24. „Shoemaker-Levy 9: Comet's Impact Left Its Mark on Jupiter”. Space.com (în engleză). Accesat în 16 iulie 2021.

[1] „Canonized in 1228”. CatholicSaints.Info.

[2] James Sherborne (1 ianuarie 1994). War, Politics and Culture in 14th Century England. A&C Black. pp. 187–. ISBN 978-1-85285-086-9.

[burgernyt-3] Burger, Nash K. (16 iulie 1951). „Books of The Times”. The New York Times. Accesat în 18 martie 2009.

[4] According to List of best-selling books. An earlier article says more than 20 million: Yardley, Jonathan (19 octombrie 2004). „J. D. Salinger's Holden Caulfield, Aging Gracelessly”. The Washington Post. Accesat în 21 ianuarie 2007. It isn't just a novel, it's a dispatch from an unknown, mysterious universe, which may help explain the phenomenal sales it enjoys to this day: about 250,000 copies a year, with total worldwide sales over – probably way over – 10 million.

[5] January 2018, Elizabeth Howell 24. „Shoemaker-Levy 9: Comet's Impact Left Its Mark on Jupiter”. Space.com (în engleză). Accesat în 16 iulie 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]