Kálmán Verbőczy

Kálmán Verbőczy

Fotografie din 1919
Date personale
Născut1888
Debrețin
DecedatGyőr
1967
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentru Austro-Ungaria
Prima Republică Ungară
Republica Sovietică Ungaria
RamuraInfanterie
UnitateaGrupul Verbőczy al Diviziei Secuiești
Bătălii / RăzboaieRăzboiul româno-ungar din 1919

Kálmán Verbőczy (n. 1888, Debrețin, Ungaria – d. 1967, Győr, Ungaria) a fost un ofițer maghiar care a comandat Grupul Verbőczy al Diviziei Secuiești.[1]

De numele său sunt legate un număr de acte reprobabile comise în anul 1919, cu precădere în depresiunea Beiuș, de către unitatea pe care a comandat-o, având în acest timp gradul de căpitan.[2] De asemenea, este cunoscut pentru faptul că a încurajat și a ratificat comportamentul terorist și ultrașovin al subordonaților săi.[3]

Conform episcopului Roman Ciorogariu Verbőczy era alcoolic,[4] și ucidea fără milă,[5] fiind cel mai sângeros ostaș al comandamentului ungar.[6] Poartă, alături de adjunctul său – locotenentul Ürmösi -, răspunderea principală pentru asasinarea fruntașilor români Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș.[7]

Conform profesorului Teodor Neș, a fost cel mai activ colector de soldați pentru Divizia secuiască.[8] De asemenea, a avut o atitudine intransigentă și reacționară față de comuniști.[9]

În România o asociație de tineret a cercetașilor din comuna Tărcaia, îi poartă numele.[10]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ hu Barna, Gottfried; A Székely hadosztály, 1918-1919, II Arhivat în , la Wayback Machine.; hargitakiado.ro; 2007; accesat la 21 iunie 2018
  2. ^ Faur, Viorel; Viața politică a românilor bihoreni (1849-1919); Fundația Culturală „Cele trei Crișuri”; Oradea; 1992; p. 153
  3. ^ Neș, Teodor; A doua carte despre oameni din Bihor; Oradea, Comitetul pentru cultură și educație socialistă; 1979; p. 221
  4. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 243
  5. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 240
  6. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 242
  7. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 244
  8. ^ Calvarul Bihorului, Vasilescu, 1994, p. 22
  9. ^ Calvarul Bihorului, Vasilescu, 1994, p. 24
  10. ^ Judecătoria Beiuș; Dosar 2995/187/2016 din 14.12.2016 de acordare personalitate juridică; accesat la 3 iulie 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ro Ciorogariu, Roman R.; Zile trăite; Tipografia diecezană; Oradea; 1926

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.