Tracia

Tracia
Istoria Bulgariei
Stema Bulgariei
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria pe teritoriul Bulgariei
Epoca pietrei
Epoca bronzului
Epoca fierului
Tracia
Cultura și civilizația tracică
Tracia romană
Moesia
Vechii bulgari
Bulgaria de pe Volga
Țaratul Bulgar
Slavizarea bulgarilor
Bulgaria Medievală
Țaratul Vlaho-Bulgar
Bulgaria Otomană
Bulgaria Modernă
Redeșteptarea națională
Principatul Bulgariei
Rumelia Orientală
Regatul Bulgariei
Republica Populară Bulgaria
Republica Bulgară

Portal Bulgaria
 v  d  m 

Tracia (în greacă: Θράκη, Thráke; în bulgară: Тракия, Trakiy; pronunție: [tratʃia]) este denumirea din antichitate a teritoriului de la sud de Dunăre, între Pontul Euxin (Marea Neagră), Propontida (Marea Marmara), Marea Egee, râul Mesta (Nestus) și râul Morava (Margus), învecinându-se în apus cu Iliria și cu Macedonia și era locuit de neamurile tracice.

Balcanii într-un Atlas din 1886
(provincia Tracia este trasată cu violet)
Bandera de Tràcia (2).svg

După cucerirea romană, partea de la nord de Munții Haemus (Balcani) a fost organizată ca provincie romană, sub denumirea de "Moesia" (anul 12) în timp ce partea de sud a munților a fost organizată ca provincie romană pastrând numele de "Tracia" (anul 46).

După împărțirea Imperiului Roman sub Constantin cel Mare, diocesa Traciei, partea europeană a prefecturii orientului, cuprindea fostele provincii romane, Tracia (la răsărit de munții Haemus) și Moesia Inferioară (la est de râul Vid).

Sub acest înțeles, numele "Tracia" s-a menținut până la așezarea bulgarilor în Moesia (anul 679), restrângându-se apoi numai la partea rămasă Imperiului Bizantin.

Numele de "Tracia" s-a păstrat și după cucerirea turcească, pe lângă numele de "Rumili" sau "Rumelia". După separarea "Rumeliei Orientale" ca provincie autonomă (1878), numele "Tracia" a rămas părții meridionale.

În prezent, pe fostul teritoriu al Traciei se află: Bulgaria, părți din Serbia (până la râul Morava), Grecia (până la râul Mesta) și partea europeană a Turciei.

Provincia romană Tracia a fost creată în anul 46 de împăratul Claudius, după anexarea ultimelor regate ale tracilor. Capitala a fost stabilită la Adrianopole.

Pe rând, capitala a fost mutată la Serdica[1], iar din anul 330, la Constantinopole.

În urma reformelor administrative ale lui Dioclețian, la sfârșitul secolului al III-lea, Tracia geografică a fost împărțită în patru mici provincii (Tracia, Haemimontus și Rodopes aparținând diocezei Tracia (Thraciae), aceasta aparținând prefecturii Orientului. Sub Duumvirat (286-293), apoi sub Tetrarhie (293-324), a fost plasată sub autoritatea Augustului însărcinat cu Orientul. În urma împărțirii definitive a Imperiului Roman, în 395, dioceza Traciei a fost inclusă în Imperiul Roman de Răsărit.

În fața amenințării protobulgare, a fost stabilită o temă a Traciei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]