Telamon
| Telamon | |
 | |
| Căsătorit cu | Eeriboea[*]  |
|---|---|
| Urmași | Teucros[*][1] Trambelus[*] Aiax din Salamina |
| Tată | Aeacus |
| Mamă | Endeïs[*] |
| Bunic | Zeus[2] Sciron |
| Bunică | Aegina[*][2] Chariclo[*] |
| Frați | Peleus[3] |
Modifică date / text  | |
Telamon /ˈtɛləmən/ (în greacă veche Τελαμών), fiul regelui Aeacus din Egina și al reginei Endeïs, a fost un erou din mitologia greacă. Împreună cu fratele său, Peleus (tatăl lui Ahile), l-a însoțit pe Iason în celebra expediție a argonauților.[4] Este menționat de mai multe ori în Iliada ca fiind tatăl eroilor ahei Aiax din Salamina („Aiax cel Mare”) și Teucros(en)[traduceți].
De asemenea, Telamon și Peleus au fost prieteni apropiați ai lui Heracle, însoțindu-l în expedițiile acestuia împotriva amazoanelor și împotriva Troiei.
Conform celor relatate în Pseudo-Apollodorus(en)[traduceți], Telamon a fost foarte aproape de a fi ucis în timpul asediului Troiei chiar de către prietenul său Heracle. Telamon a fost primul care a escaladat zidurile troiene, pătrunzând în cetate, fapt care l-a înfuriat teribil pe Heracle, care dorea ca laurii victoriei să-i aparțină doar lui. Heracle a scos sabia, fiind gata să-l ucidă, când Telamon a reacționat rapid începând să adune pietre din zidul troian și ridicând cu acestea un altar în onoarea lui Heracle. Acesta a fost atât de încântat, încât după ce și-a luat partea de pradă din Troia, l-a recompensat pe Telamon dându-i-o pe Hesione, fiica regelui Laomedeon al Troiei. Hesione a cerut favoarea de a-l lua cu ea și pe fratele ei mai mic, Podarces. Heracle nu ar fi permis acest lucru, cu excepția cazului în care Hesione l-ar fi cumpărat Podarces ca sclav. Hesione a plătit pentru fratele ei cu un voal. Numele Podarces a fost apoi schimbat în Priam, nume semnificând „cel cumpărat” (mai târziu, Priam a devenit rege al Troiei, sfârșind tragic în timpul războiului troian).[5][6]
În arhitectură[modificare | modificare sursă]
În arhitectură, „telamonii” sunt sculpturi masculine colosale folosite drept coloane.[7] Aceștia sunt, de asemenea, numiți atlanți, fiind versiunea masculină a cariatidelor.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ RSKD / Teucer[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b RSKD / Aeacus[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IeSBE / Pelei[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Osborn & Burgess (2005), pp. 216, 221.
- ^ Osborn & Burgess (2005), p. 209.
- ^ N. A. Kun (1996), p. 191.
- ^ en Hersey, George, The Lost Meaning of Classical Architecture, MIT Press, Cambridge, MA, 1998, pp. 125-126
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 1996, ISBN 973-9154-51-4
- Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, ISBN 973-697-869-9
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
