Spitalul Mizericordienilor din Timișoara
| Spitalul Mizericordienilor din Timișoara | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°45′21″N 21°13′29″E / 45.7558°N 21.2246°E |
| Localitate | Timișoara  |
| Județ | Timiș |
| Țara | România[1] |
| Adresa | Str. Sf. Ioan 3[1] |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | TM-II-m-A-06164.02 |
| Prezență online | site web oficial |
Modifică date / text  | |
Spitalul Mizericordienilor, în prezent Clinica de Oftalmologie, este cel mai vechi spital din Timișoara. A fost înființat la 5 aprilie 1724. Clădirea monument istoric, sub cod LMI TM-II-m-A-06164.02, constituie corp comun cu Biserica Mizericordienilor.
Istoric[modificare | modificare sursă]
În data de 5 aprilie 1724 franscanii din oraș au înființat o asociație a sfântului Ioan Nepomuk. Această asociație a început în anul 1735 construcția primului spital din Timișoara. Piatra fundamentală a spitalului a fost pusă de episcopul Franz Anton Engl. Pe piatra fundamentală a fost așezată o inscripție în limba latină, care consemnează faptul că așezământul este unul dedicat scopurilor caritabile.[2]
În data de 1 noiembrie 1737 președintele Banatului Johann Andreas von Hamilton, care a fost și președintele frăției sfântului Ioan Nepomuk, a dat noul spital în folosința ordinului mizericordian. Cu acordul împăratului Carol al VI-lea au fost transferați la Timișoara șase călugări mizericordieni, sub conducerea vicarului Paulinus Temele. Tot ei au deschis și prima farmacie a orașului, numită „Zum Granatapfel“, în partea dreaptă a clădirii. Pe locul primei farmacii a fost construită între anii 1748-1757 Biserica Mizericordienilor, cu ajutorul financiar al împărătesei Maria Terezia a Austriei.[3]
În timpul epidemiei de ciumă din 1738–1739 călugării i-au îngrijit cu devotament pe bolnavi, iar patru călugări au murit ei înșiși de ciumă.[4]
În timpul revoluției de la 1848/1849, în noaptea de 6 spre 7 iulie 1849, atât spitalul, cât și biserica mizericordienilor au ars până în temelii. În 1851 ambele clădiri au fost reconstruite în forma lor actuală.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Monuments database,
- ^ Else von Schuster: Temeswar – Timișoara, ADZ-Verlag, Bukarest 1999, ISBN 973-99655-4-7
- ^ Thomas Breier: Die Medizingeschichte Temeswars 1718–1990. Schrobenhausen 2003
- ^ a b banater-aktualitaet.de Arhivat în , la Wayback Machine., Anton Zollner: Das Barmherzigenspital