Scaunul Sibiului

Scaunul Sibiului, în germană Hauptstuhl Hermannstadt, Hermannstädter Hauptstuhl sau Hermannstädter Stuhl), a fost cea mai importantă unitate administrativă a comunității sașilor transilvăneni, înființată în secolul al XII-lea cu sediul la Sibiu (germană Hermannstadt).

Începuturile colonizării[modificare | modificare sursă]

După opinia lui Friedrich Teutsch, colonizarea așezărilor din capitulul Sibiului a început cu localitățile Sibiu, Șura Mare, Slimnic și Vurpăr, împreună cu hotarul denumit „Braniș” folosit în „devălmășie” (împreună). Ca urmare, s-au format localitățile surori: Hamba, Roșia, Noul și Daia. De asemenea, același autor consideră că localitățile: Gușterița („Villa Humperti”), Turnișor („Villa Epponis”) și Șelimbăr au purtat numele greavilor lor. Teutsch afirmă că satele: Avrig, Bradu, Cașolț, Cisnădie, Cisnădioara, Cristian și Tălmaciu s-au format mai târziu.^[1]

Pe de altă parte, Karl Kurt Klein semnalează faptul că în timpul lui Geza II s-au colonizat în capitulul Sibiului localitățile Cristian („Insula Christiana”) și Cisnădie-Heltau (nume ce ar proveni de la „Heldwin”), acestea făcând parte din primele colonizări, numele lor trăgându-se de la greavii lor.^[2]

În anul 1453, sașilor din Șapte Scaune li s-a atribuit teritoriul cetăților de graniță (Grenzburgengebiet), pe care l-au administrat până în anul 1867, sub denumirea de "Scaunul filial al Tălmaciului (Talmescher Filialstuhl sau Filialstuhl Talmesch).^[3]

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema Scaunului Sibiului și stema Sibiului au fost identice, incluzând două spade încrucișate, cu mânerele în partea superioară. Ele reprezintă Jus Gladii Minus (Minor) + Jus Gladii Majus (Maior), dreptul de a pronunța pedeapsa cu moartea. Potrivit heraldicii, fondul roșu al scutului, împreună cu cele două spade, reprezintă acest drept.^[4]

Domenii aparținătoare[modificare | modificare sursă]

Scaunul Sibiului avea în administrarea sa următoarele localități, grupate după cum urmează:

• Localitățile componente principale, care erau următoarele:
  • Amnaș, în germană Hamlesch, în maghiară Omlás.
  • Avrig, în germană Freck, Fryk, în maghiară Felek.
  • Bradu, în germană Girelsau/Gerhardsau, în maghiară Fenyőfalva.
  • Bungard, în germană Baumgarten, în maghiară Bongárd.
  • Cașolț, în germană Kastenholz, în maghiară Hermany.
  • Cisnădie, în germană Heltau/Helten, în maghiară Nagydisznod.
  • Cristian, Sibiu, în germană Großau, în maghiară Kerészténysziget.
  • Daia, Sibiu, în germană Thalheim/Dalmen, în maghiară Dolmany.
  • Gura Râului, în germană Auendorf, în maghiară Guraró.
  • Gușterița, în germană Hammersdorf, în maghiară Szenterusebet.
  • Hamba, în germană Hahnbach/Hannebach, în maghiară Kakasfalva.
  • Mohu, în germană Moichen, în maghiară Moh.
  • Nou, în germană Neudorf, în maghiară Szászujfalu.
  • Poplaca, în germană Gunzendorf, în maghiară Popláka.
  • Rășinari, în germană Reschinar/Städtedorf, în maghiară Resinár.
  • Râu Sadului, în germană Kalibaschen, în maghiară Riuszád.
  • Roșia, în germană Rothberg, în maghiară Veresmart.
  • Rusciori, în germană Reußdörfchen/Reußdörfel, în maghiară Oraszesűr/Roszesűr.
  • Săcădate, Sibiu, în germană Sakadat/Sekedaten, în maghiară Oltszakadát.
  • Sadu, în germană Zood/Sodenbach, în maghiară Cód.
  • Sibiu, în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben.
  • Slimnic, în germană Stolzenburg, în maghiară Szelindek.
  • Șelimbăr, în germană Schellenberg, în maghiară Sellenberk.
  • Șura Mare, în germană Großscheuern, în maghiară Nagycsűr.
  • Șura Mică, în germană Kleinscheuern, în maghiară Kiscsur.
  • Turnișor, în germană Neppendorf, în maghiară Kistorony.
  • Veștem, în germană Westen, în maghiară Vesztény.
  • Vurpăr, în germană Burgberg, în maghiară Vurpód/Hühalom.
• Scaunul filial al Tălmaciului (în germană Filialstuhl Talmesch), care avea în componență următoarele localități:
  • Boița, în germană Ochsendorf, în maghiară Bojca.
  • Racovița, în germană Rakovita, în maghiară Oltrakovica.
  • Sebeșu de Jos, în germană Unterschebesch/Unterschewisch, în maghiară Oltalsósebes.
  • Sebeșu de Sus, în germană Oberschebesch/Oberschewisch, în maghiară Oltfelsősebes.
  • Tălmaciu, în germană Talmesch, în maghiară Nagytalmács.
  • Tălmăcel, în germană Kleintalmesch, în maghiară Kistalmács.
  • Turnu Roșu/Porcești, în germană Schweinsdorf/Porkendorf, în maghiară Vöröstorony/Porcsesd.

• Scaunul filial al Săliștei (în germană Filialstuhl Selischte) care avea în următoarele localități:
  • Cacova Sibiului, germană Krebsbach, maghiară Szebenkákova.
  • Galeș, germană Galusdorf/Galisch, maghiară Szebengálos/Galis.
  • Săliște, germană Selischte/Großdrof, maghiară Szelistye.
  • Sibiel, germană Budenbach, maghiară Szibiel.
  • Tilișca, germană Tilischka/Telischen, maghiară Tilischka/Tiliska.
  • Vale, germană Grabendorf, maghiară Vále.
• Alte domenii aparținătoare:
  • Apoș, în germană Abtsdorf/Apesdorf, în maghiară Szászapátfalva.
  • Bălcaciu, în germană Bulkesch, în maghiară Bolkacs
  • Cârța, în germană Kerz, în maghiară Kerc.
  • Cisnădioara, în germană Michelsberg, în maghiară Kisdisznod.
  • Cloașterf, în germană Klosdorf, în maghiară Miklostelke.
  • Colun, Sibiu, în germană Kellen/Köln, în maghiară Kolun.
  • Cornățel, în germană Härwesdorf/Harbachdorf, în maghiară Hortobágyfalva.
  • Criț, în germană Deutsch-Kreuz, în maghiară Szászkeresztúr.
  • Feldioara, în maghiară Földvar.
  • Jidvei, în germană Seiden, în maghiară Zsidve.
  • Meșendorf, în germană Meschendorf, în maghiară Mese.
  • Orlat, în germană Orlat/Ortenbach/Winsberg, în maghiară Orlát.
  • Rucăr, în germană Ruckersdorf, în maghiară Rukkor.
  • Ruși, în germană Reußen, în maghiară Rüsz.
  • Săcel/Cernovoda, în germană Schwarzwasser, în maghiară Szecsel/Feketeviz.
  • Târnava/Proștea Mare, în germană Großprobstdorf, în maghiară Nagyekemező.
  • Târnăvioara/Proștea Mică, în germană Kleinprobstdorf, în maghiară Kisekemező.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

• Johann Michael Ackner, Der Hermannstädter Stuhl im Großfürstenthum Siebenbürgen, Wien, 1840;
• Academia Română - Istoria Românilor, vol IV, V, VI, București 2002, 2003.
• D. Avrigeanu - Instituția centumvirilor din orașul Sibiu - în RA, an XL, VII, 1970, vol.XXXII, nr.1.
• E. A. Bielz - Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens. Eine physikalisch-statistisch-topographische Beschreibung dieses Landes, Sibiu 1857.
• P. Binder - Lista iarmaroacelor din Transilvania în vechile calendare din secolele XVI-XVII - în An.Br., I, 1993.
• Din istoria Transilvaniei, I, București, 1965.
• Documente privind istoria României, veac XIV, C, Transilvania, I (1301-1320), București, 1953.
• Documenta Romaniae H istorica, vol. XI (1356-1360), București, 1981, vol.XII (1361-1365), București, 1985.
• J. Dulder - Zur Geschichte des Überganges Siebenbürgens unter die Herrschaft des Hauses Habsburg: Die Jahre 1687-1691 - în AVSL, XXX, 1902.
• A. Dumitrescu-Jipa, N. Nistor - Sibiul și ținutul în lumina istoriei, I, Cluj-Napoca, 1976.
• Hermann Fabini - Atlas des Siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Sibiu, 1999.
• J.A. Grimm - Die politische Verwaltung im Grossfürstenthum Siebenbürgen. Ein Hilfsbuch - Ediția a doua, Sibiu, 1856.
• N. Iorga:
  • Istoria românilor din Ardeal și Ungaria, București, 1915.
  • Istoria românilor din Ardeal și Țara Ungurească, București 1916.
  • Histoire du Roumains de Transylvanie et de Hongrie, Ediția a doua, București, 1940.
• Zsigmond Jakó - Erdélyi Okmánytar (Codex diplomaticus Transylvaniae), I, 1023-1300, Budapesta, 1997.
• K. K. Klein - Geysanum und andreanum. Fragmentarische Betrachtungen zur Frühgeschichte der deutschen in Sibenbürgen - în AVSL, 8, 1971.
• S. Kolosvári, K. Óvári - Corpus statutorum Hungariae municipalium, I, Budapesta, 1895.
• G. Kraus - Cronica Transilvaniei 1608 - 1665, București, 1965.
• I. Lupaș:
  • Realități istorice în voievodatul Transilvaniei din secolele XII-XII - în AIIN, VII, 1936-1937.
  • Documente istorice transilvane, I(1599-1699), Cluj, 1940.
  • Sfârșitul suzeranității otomane și începutul regimului habsburgic în Transilvania, București, 1943.
• M. Lupaș-Vlaicu - Aspecte din istoria Transilvaniei, București, 2001.
• L. J. Marienburg - Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen, I, Sibiu, 1813.
• A. Șt. Mărginean - Competențele administrative ale autorităților urbane din Transilvania(sec.XIV) - în BCȘS, 7, 2001.
• Ștefan Meteș - Viața agrară, economică aRomânilor din Ardeal și Ungaria, I, 1508-1820, București, 1921.
• O. Mittelstrass - Ortsnamenbuch. Historisch-landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Heidelberg, 1992.
• G. Müller - Die urprüngliche Rechtslage der Rumänen in Siebenbürger Sachsenlande - în AVSL, 38, 1912.
• Thomas Nägler:
  • Populația românească din sudul Transilvaniei și caracterul colonizării săsești din secolele XII-XIII - în SAI, XIII, 1969.
  • Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992.
• Șt. Pascu - Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1972.
• G. Popa-Lisseanu - Sicules et Roumains. Un proces de desnationalisation, București, 1933.
• Quellen aus sächsischen Archiven, 1880.
• A. Sacerdoțeanu - Andreanum și alte acte (II) - în Țara Bârsei, 2, 1935.
• A. Schaser - Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața socială, Sibiu, 2000.
• Fr. Schuller - Zur Einführung des Königsrichteramtes in den Stühlen der "provincia Cibiniensis" - în KVSL, VII, 6, 1884.
• J. Sollner - Statistik des Grossfürstenthums Sibenbürgen, Sibiu, 1856.
• Otto Mittelstrass, Wilfried Heller și Hartmut Asche - Historisch- Landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Ortsnamenbuch. Publicat de "Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde"

Note[modificare | modificare sursă]

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească” Localități principale Amnaș • Avrig • Bradu • Bungard • Cașolț • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului • Roșia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr Scaunul filial al Tălmaciului Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută) Scaunul filial al Săliștei Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale Alte domenii Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf • Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda • Târnava/Proștea Mare • Târnăvioara/Proștea Mică Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.

v • d • m Districte ale sașilor transilvani în secolul al XV-lea.   Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. Târguri Brașov • Codlea • Feldioara • Prejmer • Râșnov Sate libere săsești Bod • Cristian • Ghimbav • Hălchiu•Hărman • Măieruș • Rotbav • Sânpetru• Vulcan Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Apața • Baciu • Bran • Cernatu • Crizbav • Dumbrăvița • Fundata • Măgura • Moieciu de Jos • Moieciu de Sus • Peștera • Predeluț • Purcăreni • Satulung • Satu Nou • Sohodol • Șimon • Șirnea • Tărlungeni • Tohanu Nou • Tohanu Vechi • Turcheș • Vlădeni • Zărnești • Zizin   Localități săsești care au aparținut de Districtul Bistriței, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. Albeștii Bistriței • Bistrița • Budacu de Jos • Crainimăt • Dipșa•Dorolea • Dumitra • Dumitrița• Ghinda • Jeica • Jelna •Lechința • Livezile •Mărișelu• Monariu • Petriș •Satu Nou• Slătinița • Sigmir• Sângeorzu Nou • Sântioana • Tărpiu •Tonciu • Unirea • Vermeș •Viișoara Date preluate din T.Nägler — „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN-973-26-0229-5.

v • d • m Componența administrativă — Două Scaune — ale sașilor.   Mediascher Stuhl __ Scaunul Mediașului __ Medgyes szék Alma Vii • Bazna • Biertan • Buzd• Ighișu Nou • Copșa Mare • Ațel •Curciu • Moșna/Mojna • Brateiu • Mediaș •Nemșa • Richiș • Velț   Schelker Stuhl __ Scaunul Șeica __ Selyk szék Agârbiciu • Axente Sever/Frâua • Bagaciu•Copșa Mică • Dupuș • Hașag • Moardăș•Șaroș pe Târnave/Șaroșu Săsesc • Șeica Mare • Șeica Mică • Șoala • Valchid • Valea Viilor/Vorumloc • Furkeschdorf Date preluate din Th.Nägler — „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.

v • d • m Componența administrativă — Șapte Scaune — ale sașilor.   Hermannstädter Stuhl __ Scaunul Sibiului __ Szeben szék Localități principale Amnaș •, Avrig • Bradu • Bungard• Cașolț • Cisnădie • Cristian, Sibiu • Daia, Sibiu• Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu •Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului• Roșia • Rusciori • Săcădate, Sibiu • Sadu •Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr Scaunul filial al Tălmaciului Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești Scaunul filial al Săliștei Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale Alte domenii Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun, Sibiu • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf•Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda•Târnava/Proștea Mare • Târănvioara/Proștea Mică   Schässburger Stuhl __ Scaunul Sighișoarei __ Segesvár szék Scaunul superior (de sus) Daneș • Hoghilag • Laslea • Prod• Seleuș • Sighișoara • Țeline Scaunul inferior (de jos) Archita • Bunești/Bundorf • Brădeni/Hendorf•Daia • Beia • Saschiz •Netuș•Roadeș • Apold • Șaeș   Mühlbacher Stuhl __ Scaunul Sebeșului __ Szászszebes szék Câlnic • Daia Română • Lancrăm • Loman • Petrești/Petrifalău • Pianu de Jos/Pianu Săsesc • Pianu de Sus/Pianu Românesc • Purcăreți • Răchita • Răhău • Sebeș/Sebeșu Sasesc • Strungari   Grossschenker Stuhl __ Scaunul Cincului __ Nagysink szék Agnita • Bărcuț • Boholț • Bruiu•Calbor • Cincșor • Cincu • Dealu Frumos/Șulumberg • Gherdeal • Iakobeni/Iacăsdorf • Merghindeal • Movile/Hundrubechiu • Noiștat • Rodbav• Ruja • Seliștat • Stejărișu/Porștea •Șoarș • Șomartin • Toarcla • Vărd •Veseud   Leschkircher Stuhl __ Scaunul Nocrich __ Újegyház szék Alțâna • Benești/Bendorf • Chirpăr • Fofeldea • Glâmboaca • Hosman • Ilimbav•Marpod • Nocrich/Gara Petru Luciu • Pelișor/Magarei•Săsăuș • Țichindeal   Repser Stuhl __ Scaunul Rupea __ Kőhalom szék Cața • Cobor • Dacia/Ștenea • Drăușeni • Felmer • Fișer • Hălmeag•Homorod • Jibert • Jimbor • Lovnic• Mercheașa • Rupea/Cohalm • Șona • Ticușu Nou • Ticușu Vechi • Ungra • Viscri   Brooser Stuhl __ Scaunul Orăștiei __ Szászváros szék Balomiru de Câmp • Beriu • Căstău•Cugir • Orăștie • Pricaz • Romos • Romoșel • Sereca • Sibișel/Sibișelu Vechi • Șibot • Turdaș • Vaidei/Vaivodei • Vinerea   Reussmarkter Stuhl __ Scaunul Miercurea __ Szerdahely szék Apoldu de Jos/Apoldu Mic • Apoldu de Sus/Apoldu Mare•Cărpiniș • Dobârca • Gârbova • Ludoș • Miercurea Sibiului • Poiana Sibiului • Reciu • Rod • Topârcea