Sarina Wiegman

Sarina Wiegman
Date personale
Născută (54 de ani) Modificați la Wikidata
Haga, Olanda de Sud, Țările de Jos Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
Ocupațiefotbalistă
antrenor de fotbal[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză Modificați la Wikidata
Activitate
Înălțime167 cm  Modificați la Wikidata
Sportfotbal[1]  Modificați la Wikidata
ClubTer Leede[*][[Ter Leede (football club)|​]]
Nederlands vrouwenvoetbalelftal[*][[Nederlands vrouwenvoetbalelftal (women's national association football team representing the Netherlands)|​]]
Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill  Modificați la Wikidata
Prezență online

Sarina Petronella Wiegman (n. , Haga, Olanda de Sud, Țările de Jos), cunoscută și ca Sarina Wiegman-Glotzbach,[2][3][4] este o antrenoare de fotbal olandeză și o fostă jucătoare de fotbal care a fost antrenoarea loturilor naționale ale Olanei și al Angliei câștigând cu fiecare echipă câte un Campionatul European în 2017, respectiv 2022.[5][6][7]

Carieră[modificare | modificare sursă]

În timpul carierei sale de jucătoare, Wiegman a fost mijlocaș central[8][9][10] devenind ulterior fundaș.[8] În 1989, a fost admisă la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill, unde a jucat pentru echipa de fotbal feminină Tar Heels din Carolina de Nord. Revenită în Olanda, s-a alăturat echipei feminine condusă de Ter Leede, fiind în paralel și profesoară de educație fizică. Cu Ter Leede, a câștigat o dată campionatul național olandez și Cupa KNVB. Wiegman a reprezentat Țările de Jos din 1987 până în 2001. A jucat de 104 ori pentru țara ei (care a fost recunoscută inițial de KNVB),[9][11][12] dar având în vedere numărul selecțiilor câștigate împotriva adversarilor non-afiliați la FIFA, scorul total oficial este de 99 de partide.

După ce s-a retras în 2003, Wiegman a început o carieră de antrenor cu echipele feminine Ter Leede și ADO Den Haag.[13][14] În 2014, a devenit asistent manager al echipei naționale.[14] În 2016, Wiegman a primit licența completă de antrenor și a devenit prima femeie care a lucrat ca antrenor la o organizație profesionistă de fotbal olandeză.[14] După ce a fost numită antrenor principal al echipei naționale, Wiegman a condus echipa la câștigarea cupe Europene de Fotbal Feminin UEFA în 2017.[15] Doi ani mai târziu, ea a condus echipa către o poziționare pe locul secund la Cupa Mondială a de Forbal Feminin FIFA 2019.[16] În august 2020, a fost anunțată că va prelua postul de antrenor al echipei naționale feminine a Angliei, începând cu 2021.[17] Împreună cu această echipă a adus Angliei victoria la Campionatul European de Forbal Feminin 2022.[18]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Wiegman s-a născut la Haga și a început să joace fotbal pe stradă de la o vârstă fragedă.[19] La vârsta de șase ani, s-a alăturat echipei ESDO din Wassenaar, unde a jucat alături de băieți.[19] A mai jucat pentru HSV Celeritas de la Haga, unde putea să joace și în echipa de fete.[19] Este căsătorită cu Marten Glotzbach și au două fiice.[20]

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Ca jucător[modificare | modificare sursă]

  • Cupa KNVB : 1986–87
  • Campionatul de fotbal feminin al NCAA Divizia I : 1989
  • Campionatul olandez : 2000–01, 2002–03
  • Cupa KNVB: 2000–01

Ca antrenor[modificare | modificare sursă]

  • Campionatul olandez : 2006–07
  • Cupa KNVB : 2006–07
  • Eredivisie : 2011–12
  • Cupa KNVB: 2011–12, 2012–13

Individual[modificare | modificare sursă]

  • KNVB Bondsridder („Cavalerul Asociației”): 2012 [25]
  • Cel mai bun antrenor de fotbal feminin FIFA : 2017,[26] 2020 [27]
  • Cavaler al Ordinului Orange-Nassau : 2017 [28]
  • IFFHS Cel mai bun antrenor național de fotbal feminin din lume : 2020 [29]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Soccerdonna, accesat în  
  2. ^ „Assistent-bondscoach Sarina Wiegman” (în neerlandeză). ekvrouwen.nl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ El Ouni, Raoul (). „Sarina Wiegman: "Wij gaan ons plaatsen voor de Olympische Spelen" (în neerlandeză). AmsterdamFM. Accesat în . 
  4. ^ „Wissink en Wiegman bondsridder” (în neerlandeză). OnsOranje. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Burrows, Ben (). „England Women appoint Sarina Wiegman as new head coach” (în engleză). Independent. Accesat în . 
  6. ^ „Sarina Wiegman bondscoach Nederlands vrouwenelftal” (în neerlandeză). KNVB. . Accesat în . 
  7. ^ „Wiegman bondscoach Oranje-vrouwen, De Haan assistent” (în neerlandeză). Voetbal International. . Accesat în . 
  8. ^ a b „De barrières zijn bijna geslecht” (în neerlandeză). NRC.nl. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b Vissers, Willem (). „Komst meneer Van Gaal vereert Wiegman” (în neerlandeză). de Volkskrant. Accesat în . 
  10. ^ Goff, Steven (). „NORTH CAROLINA SOCCER DOES A NUMBER ON OPPOSITION”. The Washington Post. Accesat în . 
  11. ^ Buddenberg, Fred (). „Voetbalsters debuteren op WK, dat ontgaat Nederland niet” (PDF) (în neerlandeză). Trouw. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  12. ^ „Recordinternational zonder miljoenen” (în neerlandeză). Trouw. . Accesat în . 
  13. ^ El Ouni, Raoul (). „Sarina Wiegman: "Wij gaan ons plaatsen voor de Olympische Spelen" (în neerlandeză). AmsterdamFM. Accesat în . 
  14. ^ a b c „Sarina Wiegman bondscoach Nederlands vrouwenelftal” (în neerlandeză). KNVB. . Accesat în . 
  15. ^ „Oranje Europees kampioen na spectaculaire finale” (în neerlandeză). NOS. . Accesat în . 
  16. ^ „Oranje houdt lang stand, maar moet wereldtitel aan VS laten” (în neerlandeză). NOS. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Burrows, Ben (). „England Women appoint Sarina Wiegman as new head coach” (în engleză). Independent. Accesat în . 
  18. ^ Wrack, Suzanne (). „England crowned Euro 2022 champions after Kelly sinks Germany in extra-time”. The Guardian (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ a b c „Voorstelronde Sarina Wiegman” (în neerlandeză). ADO Den Haag Vrouwen. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Power naps and big steaks: meet Sarina Wiegman, the new England Women head coach”. The Guardian. Accesat în . 
  21. ^ „Dutch women downhearted but have makings of future champions”. The Guardian. . Accesat în . 
  22. ^ „Europese titel is triomf van collectief voor Oranje Leeuwinnen” (în neerlandeză). Trouw. . Accesat în . 
  23. ^ Sanders, Emma (). „England beat Germany to win first major women's trophy”. BBC. Accesat în . 
  24. ^ Sanders, Emma (). „England 3 - 1 Germany”. BBC Sport. Accesat în . 
  25. ^ „Wissink en Wiegman bondsridder” (în neerlandeză). OnsOranje. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „EK-winnaar Wiegman gelauwerd als beste coach” (în neerlandeză). Voetbal International. . Accesat în . 
  27. ^ FIFA.com (). „The Best FIFA Football Awards™ - The Best FIFA Women's Coach - FIFA.com”. www.fifa.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Koning ontvangt voetbalvrouwen op Paleis Noordeinde” (în neerlandeză). Blauw Bloed. . Accesat în . 
  29. ^ „IFFHS WORLD AWARDS 2020 – THE WINNERS”. IFFHS. . Accesat în .