Raisa Lungu-Ploaie

Raisa Lungu-Ploaie
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Mihăileni, raionul Rîșcani, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Decedată (88 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațieprozatoare[*]
traducătoare Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul Gloria Muncii  Modificați la Wikidata

Raisa Lungu-Ploaie (n. 15 august 1928, Mihăileni – d. 26 ianuarie 2017, Chișinău) a fost o prozatoare și traducătoare din Republica Moldova.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

A absolvit cursurile literare superioare la Institutul de Literatură „Maxim Gorki”⁠(d) din Moscova, în 1964.[1] A fost profesoară la școli din Sîngerei și Cimișlia, timp în care a publicat schițe, nuvele și povestiri în revistele literare. A ocupat postul de redactor la revistele „Nistru” și „Femeia Moldovei”.[2]

Operă literară[modificare | modificare sursă]

A publicat:[3]

  • Povestiri, 1960
  • Cântecul unei viori, 1962
  • Mărțișoare, 1964
  • Culorile fermecate, 1966
  • Poiana de argint, 1966
  • Floarea cerului, 1968
  • Aventurile lui Licurici, 1971
  • Pana albastră, 1972
  • Știi tu cum râde soarele?, 1973
  • Casa poveștilor, 1974
  • Zări albe, 1974
  • Dragostea de peste o viață, 1982
  • Pisoii năzdrăvani, 1982
  • Ce frumoasă e Laura…, 1989
  • Scrieri alese, 1991
  • În umbra oglinzilor, 2000
  • Marchiz, 2004

Proza sa a fost tradusă în maghiară, estonă, kazahă, bulgară, rusă, ucraineană, turkmenă, norvegiană.[2]

„...Scrie o proză tipic feministă, sentimentală, cu accente dramatice, cu personaje ce se prăbușesc în golurile dintre iluzia bovarică a vieții și situațiile ei vitrege.”

Traduceri[modificare | modificare sursă]

A tradus cărți diverse, mai ales din rusă și engleză:[2]

Premii[modificare | modificare sursă]

A fost decorată cu:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Colesnic 2000, p. 177.
  2. ^ a b c „Scriitoarea Raisa Lungu-Ploaie s-a stins din viață”. Moldpres. . Accesat în . 
  3. ^ a b Pogor, Eugenia (). „Interviu cu prozatoarea Raisa Lungu-Ploaie: „Am avut întotdeauna două lumi: una reală și alta numai a mea". Adevărul. Accesat în . 
  4. ^ „privind conferirea de distincții de stat unui grup de scriitori”. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: Enciclopedie. Chișinău: Museum. 
  • Dicționarul scriitorilor români din Basarabia: 1812-2006, editura Prut Internațional, Chișinău, 2007.