Petru I al Serbiei

Petru I al Serbiei
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Belgrad, Principatul Serbiei[1] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Belgrad, Regatul Iugoslaviei[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Sfântul Gheorghe din Oplenac[*] Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)
Frați și suroriPrințul Arsen al Iugoslaviei[*]
Kleopatra Karađorđević[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuZorka, prințesă a Serbiei (–) Modificați la Wikidata
Număr de copii5 Modificați la Wikidata
CopiiPrințesa Elena a Serbiei
Prințul George al Serbiei
Alexandru I al Iugoslaviei
Milena av Serbia[*][[Milena av Serbia ((1886-1887))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța
 Regatul Serbiei
 Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[7][8] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriKing of Serbia[*][[King of Serbia (Serbian head of state (1217-1918))|​]]
Familie nobiliarădinastia Karađorđević
Rege[*] Modificați la Wikidata
Semnătură

Petru I (n. , Belgrad, Principatul Serbiei – d. , Belgrad, Regatul Iugoslaviei) a fost fiul lui Alexandru Karađorđević al Serbiei și al Persidei Nenadović, rege al Serbiei în timpul Primului Război Mondial între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918. La 1 decembrie 1918, a devenit regele sârbilor, croaților și slovenilor și a deținut acest titlu până la moartea sa trei ani mai târziu. Întrucât a fost rege al Serbiei într-o perioadă de mare succes militar sârb, el a fost amintit de poporul sârb drept Regele Petru Eliberatorul și, de asemenea, ca Vechiul Rege.

Petru a fost al cincilea copil și al treilea fiu al lui Alexandru Karađorđević, Prințul Serbiei, și al soției sale, Persida Nenadović. Prințul Alexandru a fost forțat să abdice în 1858, iar Petru a trăit cu familia sa în exil. A luptat alături de Legiunea Străină Franceză în războiul franco-prusac. S-a alăturat ca voluntar sub pseudonimul Peter Mrkonjić la revolta din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman. În 1883, prințul Petru s-a căsătorit cu prințesa Ljubica, fiica regelui Nicolae I al Muntenegrului. Ljubica a devenit cunoscută drept Prințesa Zorka după căsătoria ei. Petru și Zorka au avut cinci copii: Elena, Milena, George, Alexandru și Andrei. După ce tatăl său a murit în 1885, Petru a devenit cap al dinastiei Karađorđević.

După ce regele Alexandru I Obrenović (împreună cu Draga Obrenovic) a fost ucis în timpul loviturii de stat din mai din 1903, Petru Karađorđević a devenit noul rege al Serbiei. Ca rege, el a susținut o configurație constituțională pentru țară și a fost cunoscut pentru politica sa liberală. Stăpânirea lui Petru a fost marcată de o răspândită manifestare a libertăților politice, libertatea presei, evoluția națională, economică și culturală și uneori este numită „epoca de aur” sau „epoca pericleană”.[9] Petru a fost comandantul suprem al Armatei Regale Sârbe în războaiele balcanice. La 24 iunie 1914, bătrânul rege și-a proclamat fiul și moștenitorul tronul Alexandru drept regent. În Primul Război Mondial, regele și armata sa s-au retras prin Principatul Albaniei. Petru a murit în 1921, la vârsta de 77 de ani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Peter I king of Serbia, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Petar Karadjordjevic, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ a b Peter I. Karađorđević (Peter), Brockhaus Enzyklopädie 
  5. ^ a b Pere I de Sèrbia, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ IdRef, accesat în  
  8. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Bataković, Dušan (). „On Parliamentary Democracy in Serbia 1903–1914 Political Parties, Elections, Political Freedoms”. Balcanica (XLVIII): 123–142. doi:10.2298/BALC1748123B.