Paraclis
Paraclisul (din greacă Paraklesis, în trad. „pentru a chema”) este o slujbă de rugăciune în Bisericile Răsăritene – Bisericile ortodoxe, Bisericile catolice de rit bizantin – specifică pentru cei vii (spre deosebire de parastas, care este o slujbă pentru cei decedați). Cel mai adesea, această rugăciune este adresată Maicii Domnului, dar poate fi folosită pentru a cere mijlocirea oricărui alt sfânt. Trăsătura distinctivă a paraclisului este includerea unui canon de rugăciune către sfântul a cărui mijlocire este cerută. Paraclisul poate fi slujit de sine-stătător sau, într-o formă ușor scurtată, împreună cu Vecernia.
În tradiția slavă există o slujbă similară care se numește moliftă—aceasta poate fi slujită separat sau împreună cu Sfânta Liturghie.
Paraclisul Adormirii Maicii Domnului[modificare | modificare sursă]
În postul Sfintei Marii (1-14 august), se slujește un paraclis în fiecare seară, cu excepția serilor de sâmbătă și a celor de dinaintea sărbătorilor Schimbarea la Față (5 august) și Adormirea Maicii Domnului (14 august).
Paraclisul din Postul Sfintei Marii conține, alternativ, Canonul mic de rugăciune către Maica Domnului (compus de Theosterictus Călugărul în secolul al IX-lea) și Canonul mic de rugăciune către Maica Domnului (compus de Împăratul Teodor I Ducas Lascaris în secolul al XIII-lea).
Ciclul paracliselor postului Sfintei Marii este determinat folosind două reguli practice: (a) dacă 1 august cade de luni până vineri; și (b) în seara de duminică se slujește întotdeauna Canonul mare de rugăciune.
Alte Paraclise ale Maicii Domnului[modificare | modificare sursă]
În afara postului Sfintei Marii, paraclisele către Maica Domnului sunt întotdeauna slujite cu Canonul mic de rugăciune.
Texte ale canoanelor de rugăciune[modificare | modificare sursă]
Textele diferitelor canoane de rugăciune pot fi găsite în multe cărți populare de rugăciune, cărți de slujbă și Ceaslov.
PARACLISUL PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU
(numit și Paraclisul întâi, sau Paraclisul mic)
Alcătuire a lui Teostirict Monahul; după a lui Teofan. Acest paraclis se cântă la întristarea sufletului și la vrerne de nevoie.
Preotul, după ce iși pune epitrahilul și felonul, deschide dvera și dă obișnuita binecuvântare din fața Sfintei Mese, zicând:
Binecuvâtat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Strana: Amin.
Dacă nu este preot de față, în locul binecuvântării de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi se rostesc rugăciunile începătoare:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Impărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată intinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curătește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fără-delegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă..., Și acum...
Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Impărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Dacă este preot de față, zice:
Că a Ta este Împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu va fi preot de față, diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori) Slavă..., Și acum...
Veniți să ne închinăm impăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, impăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la insuși Hristos, impăratul și Dumnezeul nostru.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veac. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Intins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. invață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., Și acum...
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule ! (de trei ori).
Și îndată se cântă, pe glasul al 4-lea:
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește, că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te-am câștigat (de două ori).
Slavă..., Și acum...
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi, pururea, din toate nevoile.
Apoi: Doamne, miluiește (de trei ori). Slavă..., Și acum...
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și, după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și
rău înaintea Ta am făcut, așa incât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, intru fărădelegi m-am zămislit, și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Intoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept innoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă intărește. invăța-voi pe cei fără de lege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor intoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusali-mului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu,
glasul al 8-lea, se pune pe 4, fără irmoase.
Cântarea I Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeli-teanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru cântăm.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg, căutând mân-tuire; o, Maică a Cuvântului și Fecioară, de rele și de nevoi mântuiește-mă.
Asupririle chinurilor mă tul-bură și de multe întristări se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Slavă...
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul și Dumnezeu, te rog, Fecioară, izbăvește-mă din nevoi, că, la tine scăpând acum, îmi tind și sufletul, și gândul meu.
Si acum...
Fiind bolnav cu trupul și cu sufletul, cercetării celei dum-nezeiești și purtării tale de grijă învrednicește-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ceea ce ești bună și Născătoarea Celui bun.
Cântarea a 3-a Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra bolții cerești și ai zidit Biserica, Tu, pe mine, mă întărește intru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.
Folositoare și acoperământ vieții mele te pun pe tine, Născă-toare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce ești pricina bunătăților și credincioșilor întărire, una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipește-mi tulburarea sufletului și viforul necazurilor mele, că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Hristos Incepătorul liniștii ai născut, ceea ce ești de Dumnezeu fericită.
Slavă...
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăților, bogăția facerii de bine izvorăște-o tuturor, că toate le poți, ca una care ai născut pe Hristos Cel puternic întru tărie, singura preacurată.
Și acum...
Fiind cuprins de neputințe cumplite și de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer aju-torul tău, Fecioară, că pe tine te știu comoară de tămăduiri neimpuținată și necheltuită, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Apoi aceste stihiri:
Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia întreită scurtă:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule..., la care pomenește și pe cei pentru care se face paraclisul. Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni... in lipsa preotului, se zice: Doamne, miluiește (de 12 ori). Și în-dată sedealna, glasul al 2-lea, podobie: Cele de sus căutând...
Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: Vino degrab și ne izbăvește pe noi din nevoi, ceea ce ești singură grabnic folositoare.
Cântarea a 4-a Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Tulburarea patimilor mele și viforul greșelilor mele ceea ce ai născut pe Domnul Îndreptătorul, dumnezeiască Mireasă.
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv și pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.
Slavă...
Îndulcindu-ne, Preacurată, de darurile tale, ție cântare de mulțumire cântăm, știindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Și acum...
Nădejde și intărire și zid de scăpare nemișcat câștigându-te pe tine, ceea ce ești întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cântarea a 5-a Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel inalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Umple, Preacurată, de veselie viața mea, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai năs-cut Izvorul veseliei.
Izbăvește-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, Curată, ceea ce ai născut Izbăvirea cea veșnică și Pacea care covârșește toată mintea.
Slavă...
Risipește negura greșelilor mele, dumnezeiască Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut Lumina cea dumneze-iască și veșnică.
Și acum...
Tămăduiește, Curată, neputința sufletului meu, Invrednicindu-mă cercetării tale, și sănătate, prin rugăciunile tale, dăruiește-mi.
Cântarea a 6-a Irmosul:
Rugăciunea mea voi revărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, ci ca Ionă mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Cum a mântuit de moarte și de stricăciune firea mea cea ținută de moarte și de stricăciune, pe Sine Insuși dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului și Dumnezeului tău să mă izbăvească și de răutățile vrăjmașului.
Pe tine te știu folositoare și păzitoare preatare vieții mele, Fecioară, care risipești tulburarea năpastelor și izgonești asupririle diavolilor; de aceea, mă rog totdeauna: Izbăvește-mă de stricăciunea chinurilor mele.
Slavă...
Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare și sufletelor mântuire desăvârșită și desfătare întru necazuri; de lumina ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână; și acum ne izbăvește din nevoi și din chinuri.
Și acum...
Acum zac în patul durerilor și nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog ție, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii și Tămăduitorul lor, ridică-mă din stricăciunea durerilor.
Apoi aceste stihiri:
Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor.
Preacurată, ceea ce în zilele din urmă, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul, roagă-te Lui, ca una ce ai indrăznire de Maică.
Preotul rostește ectenia mică și ecfonisul: Că Tu ești Împăratul. În lipsa preotului, se zice: Doamne, milu-iește (de trei ori), Slavă..., Și acum...
Apoi zicem condacul, glasul al 6-lea:
Ceea ce ești păzitoare nebiruită a creștinilor și rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor, ci sârguiește ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credință strigăm ție: Grăbește spre rugăciune și te sârguiește spre blânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Diaconul: Înțelepciune! Să luăm aminte!
Se cântă Prochimenul, glasul al 4-lea:
Pomeni-voi numele Tău întru tot neamul și neamul.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Evanghelia
Diaconul: Și pentru ca să ne învrednicim noi...
Strana: Doamne, miluiește (de trei ori)!
Diaconul: Înțelepciune! Drepti să ascultăm Sfânta Evanghelie!
Preotul: Pace tuturor!
Strana: Și duhului tău!
Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la Luca, citire (1, 39-49, 56).
Strana: Slavă Ție, Doamne, slavă Ție!
Diaconul: Să luăm aminte!
Preotul:
În zilele acelea, ridicându-se Maria, s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate a seminției lui Iuda. Si a intrat în casa lui Zaharia și s-a închinat Elisabetei. Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei și Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt și a strigat cu glas mare și a zis: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pân-tecelui tău! Si de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Că, iată, cum a ajuns la urechile mele glasul închinării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. Și fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. Și a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic și sfânt este numele Lui. Și a rămas Maria împreună cu Elisabeta ca la trei luni; apoi s-a întors la casa ei.
Strana: Slavă Ție, Doamne, slavă Ție!
Slavă..., glasul al 2-lea:
Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime în Unime, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Si acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre.
Și stihirile acestea, glasul al 6-lea: Podobie: Toată nădejdea...
Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea robilor tăi, că necazurile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea și folositoarea credincioșilor, nu trece cu vederea rugăciunile noastre, ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cererea cea de folos.
Ajutătoarea celor necăjiți, intărirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folositoare a credincioșilor.
Preotul zice:
Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări. Înalță fruntea creștinilor ortodocși și trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor și cereștilor netrupești puteri; pentru rugăciunile cinstitului și slăvitului Proroc, inaintemergătorul și Botezătorul Ioan; ale Sfinților slăviților și întru tot lăudaților Apostoli; ale Sfinților și slăviților buni biruitori Mucenici; ale Cuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor Părinți ai noștri; ale Sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana; ale Sfântului (N), a cărui pomenire săvârșim astăzi, și pentru ale tuturor Sfinților, rugămu-ne, mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoșii, care ne rugăm Ție, și ne miluiește pe noi.
Strana: Doamne, miluiește (de 12 ori), apoi preotul rostește ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni... Strana: Amin. in lipsa preotului, se zice: Doamne, miluiește (de 12 ori) și se continuă Canonul:
Cântarea a 7-a:
Irmosul:
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, binecuvântat ești.
Când ai vrut să rânduiești mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălășluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Maică Preacurată, roagă. pe Domnul milei, pe Care L-ai născut, să izbăvească de păcate și de intinăciune sufletească pe cei ce cântă cu credință: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Slavă...
Comoară de mântuire și izvor de curăție, turn de tărie și ușă de pocăință, pe ceea ce Te-a năs-cut pe Tine ai arătat-o celor ce cântă: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Și acum...
De neputințele trupești și de păcatele sufletești pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, invrednicește-i să fie tămăduiți, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.
Cântarea a 8-a:
Irnos: Pe impăratul ceresc...
Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuință de ajutor de la tine, Fecioară, pe cei care cântă și te preaînalță întru toți vecii.
Tămăduiește neputințele sufletului meu și durerile trupului meu, Fecioară, ca să te slăvesc, Curată, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăție de tămăduiri reverși, Fecioară, celor ce te laudă cu credință și preaînalță nașterea ta cea de negrăit.
Și acum...
Tu izgonești asuprirea și năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea, te lăudăm întru toți vecii.
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Il laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cântarea a 9-a:
Irmosul:
Cu adevărat, Născătoare de Dum-nezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Să nu întorci fața ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a șters toată lacrima de pe fața tuturor.
Umple cu bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija păcatului.
Slavă...
Cu strălucirea luminii tale luminează, Fecioară, negura neștiinței și o izgonește de la cei ce cu credință te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Și acum...
Pe mine, care zac în boală, în locul cel de răutate tămăduiește-mă, Fecioară, și mă întoarce dintru nesănătate în sănătate.
Stihira:
O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i cu dreapta ta cea stăpânitoare și atotputernică, și celor ce sunt în necazuri le ajută, pe cei asupriți îi mântuiește și dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ție, că toate le poți câte le voiești.
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Apoi stihirile acestea, glasul al 2-lea:
Podobie: Când de pe lemn...
Pentru toți care scapă cu credință sub acoperământul tău cel puternic te rogi, ceea ce ești bună; că noi, păcătoșii, nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi și în necazuri, pururea fiind.
Incărcați cu multe păcate, Maica Dumnezeului Celui de sus. Pentru aceea, cădem inaintea ta să ne izbăvești pe noi, robii tăi, din toate nevoile.
Stih: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul și neamul.
Tuturor scârbiților bucurie și asupriților folositoare și flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor mângâiere, celor invăluiți adăpostire, bolnavilor cercetare, celor neputincioși acoperământ și sprijinire, toiag bătrânețelor tu ești, Preacurată, Maica Dumnezeului Celui de sus; pentru aceea, ție ne rugăm: Grăbește și miluiește pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau.
Bucură-te, Fecioară Preacurată; bucură-te, cinstitul sceptru al impăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut Strugurele cel de taină; bucură-te, ușa cerului și rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioșilor; bucură-te, apărătoarea și scăparea tuturor creștinilor, Stăpână.
Slavă..., Și acum..., glasul al 8-lea:
Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce ești sfeșnic de aur; bucură-te, Preacurată, care ești slava creștinilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, Rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor!
În timp ce preotul cădește altarul și poporul, se cântă aceste tropare ale Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 8-lea:
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe mi se îmbolnăvește trupul, și slăbește sufletul meu; la tine scap, ceea ce ești plină de daruri; nădejdea tuturor celor fără de nădejde, tu îmi ajută.
Stăpâna și Maica Izbăvitorului, primește rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare către Cel ce S-a născut din tine, o, Stăpâna lumii, fii mijlocitoare.
Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ție, celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu inaintemergătorul și cu toți Sfinții, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.
Toate oștile îngerești, inaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.
Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă scăpare nu știu eu, cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluiește-mă, nădejdea creștinilor.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei. ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă..., Și acum...
Tatăl nostru Care esti în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie impărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Dacă este preot de față, zice:
Că a Ta este impărătia, și puterea, și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Apoi se zic troparele de umilintă:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici nu pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum, ca un Milostiv, și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți — lucrul mâinilor Tale, și numele Tău chemăm.
Și acum...,
al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Preotul (sau diaconul) zice ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
Strana: Doamne, miluiește (de trei ori).
Incă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte lor toată greșala cea de voie și cea fără de voie.
Strana: Doamne, miluiește (de trei ori).
Incă ne rugăm ca să se păzească sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul acesta și toate mănăstirile, orașele și satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; și pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă bunul și iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, să îndepărteze și să împrăștie toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne miluiască pe noi.
Strana: Doamne, miluiește (de 40 de ori).
Preotul: Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare, departe, și, milostive Stăpâne, milostiv fii nouă față de păcatele noastre, și ne miluiește pe noi.
Strana: Doamne, miluiește (de 3 ori).
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Paraclisul Maicii Domnului-Otpusutul:
Hristos adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci, cu folosintele cinstitelor cerestilor netrupesti puteri, cu rugaciunile cinstitului maritului prooroc, inainte mergatorului si botezatorului Ioan, ale sfintilor slavitilor intru tot laudatilor Apostoli, ale Sfantului Ierarh Nicolae facatorul de minuni, ale sfintilor mari mucenici Dimitrie Izvoratorul de mir, Gheorghe purtatorul de biruinta si Artemie, ale preacuvioasei maicii noastre Parascheva, cu ale sfintilor dreptilor dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana, si pentru ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si iubitor de oameni.
Strana: Amin.
Stapana, Stapana, primeste rugaciunile nevrednicilor robilor tai, si ne izbaveste pe noi din toata nevoia si necazul. Toata nadejdea noastra spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pe noi sub sfant acoperamantul tau.
Apoi preotul face otpustul mic. In lipsa preotului, incheiem, zicând:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Nota bene[modificare | modificare sursă]
Un alt sens al cuvântului paraclis este de capelă ortodoxă.[1]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
Surse[modificare | modificare sursă]
- ro Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe pagina Centrului Bisericesc München al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord
- ro Paraclisul Maicii Domnului (audio), cântat la Mănăstirea Putna
- ro Al doilea Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe siteul biserica.org
- ro Al doilea Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Arhivat în , la Wayback Machine., transpus și potrivit pe note (psaltică) de diac. Cornel Constantin Coman, potrivit uzului Mănăstirii Stavropoleos din București.
- en Paraklesis to the Most Holy Theotokos Arhivat în , la Wayback Machine. Website of the St. Raphael Clergy Brotherhood of the Diocese of Wichita and Mid-America
- en Anastasis Arhivat în , la Wayback Machine. Website of the Monastery of St. Andrew the First Called
- en Paraklesis Explained Website of St. Nicholas Orthodox Church, Dallas, TX
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Amenajarea paracliselor în case și în instituții trebuie să se realizeze conform canoanelor[nefuncțională], 19 iulie 2011, Ziarul Lumina