Nicolae Tăbăcaru
| Nicolae Tăbăcaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (68 de ani)  |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Ocupație | diplomat politician |
| Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Federală Germania, Regatul Danemarcei și Regatul Suediei | |
| În funcție 8 februarie 2001 – 14 octombrie 2003 | |
| Președinte | Petru Lucinschi Vladimir Voronin |
| Prim-ministru | Dumitru Braghiș Vasile Tarlev |
| Precedat de | Aurelian Dănilă |
| Succedat de | Igor Corman |
| Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova | |
| În funcție 28 iulie 1997 – 22 noiembrie 2000 | |
| Președinte | Petru Lucinschi |
| Prim-ministru | Ion Ciubuc Ion Sturza Dumitru Braghiș |
| Precedat de | Mihai Popov |
| Succedat de | Nicolae Cernomaz |
| Consilier al Președintelui Republicii Moldova în problemele politicii externe | |
| În funcție 17 ianuarie – 28 iulie 1997 | |
| Președinte | Petru Lucinschi |
| Alma mater | Universitatea de Stat din Moldova |
Modifică date / text  | |
Nicolae Tăbăcaru (n. 20 august 1955, satul Cioara-Mârza, raionul Tarutino, regiunea Odesa, Ucraina) este un diplomat și om politic din Republica Moldova, care a deținut funcția de ministru de externe (1997-2000).
Biografie[modificare | modificare sursă]
Nicolae Tăbăcaru s-a născut la data de 20 august 1955 în satul Cioara-Mârza (Nadrecinoie), raionul Tarutino din regiunea Odesa (Ucraina). A absolvit cursurile Universității de Stat de la Chișinău și ale Școlii de Politologie din Leningrad (1987-1989), apoi a studiat la Academia Diplomatică din Moscova (1991-1992). De asemenea, a urmat ulterior cursurile diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe din Suedia (1993).
În anul 1989 este numit ca prim-secretar la Departamentul de Protocol și Informații, iar în anul următor devine șef al Departamentului de Protocol.
A lucrat apoi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, deținând funcția de director la Direcția ONU și director de protocol al MAE (1992-1993). Este trimis apoi la Ambasada Republicii Moldova din Regatul Belgiei mai întâi în funcția de consilier, iar apoi în cea de ministru-consilier (1993-1996). Revine în țară în anul 1996, fiind numit ca șef al Direcției Europa și America de Nord și consilier al presedintelui Petru Lucinschi.
În perioada 28 iulie 1997 - 22 noiembrie 2000, Nicolae Tăbăcaru a deținut funcția de ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova. În această perioadă, la 20 august 1999, i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador extraordinar și plenipotențiar.[1]
Printr-un decret prezidențial din 14 februarie 2001, Nicolae Tăbăcaru a fost numit în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Federală Germania.[2]. Apoi, la 20 februarie 2002, a fost numit prin cumul ca reprezentant și în Regatul Danemarcei și Regatul Suediei.[3]
Vorbește fluent limbile engleză, rusă și franceză. Este căsătorit și are doi copii.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Decretul nr. 1132 din 20 august 1999”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 1890 din 14 februarie 2001”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 512 din 20 februarie 2002”. Arhivat din original la . Accesat în .