Nicolae Băciuț

Date personale
Nicolae Băciuț
Născut	10 decembrie 1956 (67 de ani)^[1]
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Nicolae Băciuț, (Ioan Nicolae), (n. 10 decembrie 1956, Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud) este un poet român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este fiul lui Grigore Băciuț (decedat, 1995) și al Mariei, născută Măgherușan (decedată, 1970). A urmat clasele I-VI la Școala Generală Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII la Școala Generală Nr. 1, Bistrița, 1969-1971, clasele IX-XII la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 1971-1975, și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Și-a început activitatea publicistică în timpul studenției la revista “Echinox”, Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redacție, între 1978-1982.
A fost profesor, director adjunct la Școala Generală Gălești, județul Mureș, între 1982-1983
Redactor la revista “Vatra”, Târgu-Mureș, între 1983-2003
Corespondent la Televiziunea Română, București, Departamentul Emisiunilor Informative, între 1983-2003
Redactor-șef la Editura Tipomur, Târgu-Mureș, între 1991-2003
Redactor-șef la revista “Mondo business”,Târgu-Mureș, în 1995
Redactor cultural la cotidianul “Cuvântul liber”, Târgu-Mureș, 1999
Director la revista “Alpha”, Târgu-Mureș, 1990
Secretar de redacție la revista “Societatea încotro?, Târgu-Mureș, între 1995-1997
Director la revista “Gura lumii”,Târgu-Mureș, între 1997-1999
Redactor-șef la revista “Teatru-n teatru”, Târgu-Mureș, în 1998
Redactor-șef la revista “Ambasador”, Târgu-Mureș, între 1996-2003
Coordonator al publicațiilor “Gazeta Reghinului”, 1990, “Informația mureșeană”, 1991-1993, “Făgurel” (revistă pentru copii) și “Codrul Cosminului”, publicații pentru Bucovina de Nord, tipărite la Târgu-Mureș, 1994-1998
Coordonator al revistei “Comlodul”, Râciu, județul Mureș, 2001
Cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, din 1998
Publicist comentator la Mesagerul de Bistrița-Năsăud, 2005
Director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș, din februarie 2001
Membru în Consiliul de Administrație al TVR, din 1995
Membru supleant, 1997-2001, deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia, din 1998, și deputat în Adunarea Națională Bisericească din 2002.
Bursier al “Magazine Publishers of America”, iulie-septembrie 1990.
I-a fost editat CD-ul “Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Pușcaș, la Radio Târgu-Mureș
A editat la Editura Tipomur aproape 400 de titluri din 1991 încoace, a scris zeci de prefețe, postfețe
A realizat aproape 3000 de reportaje TV

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Membru al Cenaclului “Echinox”, 1978-1982
Membru al Cenaclului revistei Vatra, 1981-1989
membru al Cenaclului “Romulus Guga”, 1984-1989
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1990

Colaborări[modificare | modificare sursă]

A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențească, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ș.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj, Târgu-Mureș, București, și la Televiziunea Română, programele I, II, TVR Cultural, TVR Internațional. I-au apărut poeme în revistele Magyar Lettre International, 2001 (poemele Allatkerti sétak și Arviz, în traducerea lui Fazakas Attila), Poezja nr. 1/3, p. 91-92, (Apel wieczorny și Inna pora roku, în traducerea lui Valeriu Butulescu).

Antologii[modificare | modificare sursă]

A fost inclus în Antologia Spații posibile, Bistrița, 1979, în antologia Biblioteca Opinia, Iași, 1981, Caietul debutanților, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc – 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004.

Inițiative culturale[modificare | modificare sursă]

Fondator al Cenaclului “Virtus Romana Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revista Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revista Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, inițiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, 1985, cu ediții anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Târgu-Mureș, apărută în 12 numere în 1990, a înființat prima editură târgumureșeană postdecembristă, Casa de Editură “Alpha”, inițiator și autor unic al revistei Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, în 1990, la Emmaus, SUA, inițiator al Taberei de Pictură Millenium, de la Sovata, o singură ediție, în 1999, inițiator al colecției “Poeții orașului Târgu-Mureș”, în 2001, al Concursului de Poezie Religioasă “Credo”, Târgu-Mureș, 2001, cu ediții anuale, al Concursului de Poezie și Eseu pentru Elevi și Studenți “Serafim Duicu”, Târgu-Mureș, 2001, cu ediții anuale, al Taberei de Pictură și Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediții anuale, al Taberei de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediții anuale, al Salonului Județean de Carte Mureșeană, în 2001, cu ediții la Reghin și Târnăveni, al Teberei de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureș, 2003, a inițiat seria de volume Repere Culturale Mureșene, I – 2002, II – 2003, III – 2004, IV – 2005, Editura Tipomur, a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale – bănci, sedii de firme etc.

Debut[modificare | modificare sursă]

A debutat cu publicistică în ziarul bistrițean Ecoul, și cu poezie în revista Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistrița, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeți tineri, între care Domnița Petri și Cleopatra Lorințiu, membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezențe în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editura Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989
Jocuri încrucișate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha”
Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureș, 1991
America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1994
Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995
Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996
A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996
Și așa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997
Curs și recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997
Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997
Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999
Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000
Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001
Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001
Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediție bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001
N.Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Dacia, 2001
Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureșeană, Editura Tipomur, 2001
Solstițiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002
Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003
Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003
Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004
De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004
O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, Editura Reîntregirea, 2005 ^[2]
Valori mureșene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005

Referințe critice (selectiv)[modificare | modificare sursă]

În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poantă, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, și în Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, vol. II, Ed.Cronica, 2001. p. 20-22, Dumitru Andrașoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Coșovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Țeposu, Flacăra, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zărnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua roșie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoșănene, nr. 4 / 1987, p. 4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987, Constanța Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albina, nr. 9/ septembrie 1990, Alina Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 – 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian T. Coșovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, și în volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 – 102, Alexandru Pleșcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădină”, România literară 24, nr. 47 /21 noiembrie 1991, p. 10, Traian T. Coșovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 – 12 / 1991, p. 5, și nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1 octombrie 1994, p. 3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1994, Daria Coroș, Clipa cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76–77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regăsirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiș, Graiul Maramureșului, 31 martie 1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 – 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureșene, Cornel Moraru, Cuvântul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p. 12, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 – 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvântul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvântul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvântul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvântul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureșene, 30 iunie 2000, p. 5, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureș, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Tit Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. / 2001, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 24, octombrie 2001, p. II, și în Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Adrian Alui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mureș, 18 ianuarie 2002, p. 3, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p. 2, Roxana Olteanu – Roșu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 – 58, și volumul Retorica aproximației, breviar de poezie optzecistă, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvântul liber, 2003, p. 6, Iulian Boldea, Cuvântul liber, nr. / 2003, p. 3, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvântul liber, 17 ianuarie 2004, p. 3, Valentin Marica, Cuvântul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula As, 23 mai 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Alba Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 7 decembrie 2005, p. 1.

În volume: Traian T. Coșovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureș, 1993, Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, ediția I, 1993, ediția a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract și ermetic, pp. 125–126, Gheorghe Crăciun, Competiția continuă: Generația ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Tanco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură nobilă și sentimentală, Editura Cronica, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecistă), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 –405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005.

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele Dunării”, Galați, 1979, Premiul Special al Juriului la același Festival, ediția 1980, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiș”, Suceava, 1981, Premiul II la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești Suceava, 1981, Premiul revistei “Astra” la Sighetu Marmației, 1982, Premiul Editurii Junimea, la Festivalul “M.Sadoveanu”, Piatra Neamț, 1982, Premiul revistei “România literară” la Festivalul “Vasile Lucaciu”, Cicârlău, Maramureș, 1982. Nominalizat pentru Premiul “Oscar” în publicistică în 1991, în SUA, Premiul Societății Culturale “Lucian Blaga” pentru volumele “Memoria zăpezii” și “Nostalgii interzise”, Premiul pentru publicistică al Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul “Anotimpul probabil"” 1996, Premiul “George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Casa cu idoli”, Bistrița, 1997, Premiul Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul “Curs și recurs”, 1999, Premiul Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul “Babel după Babel”, 2000, Premiul “Maria Ivănescu” pentru traducerea în colaborare cu Alina Cadariu a piesei de teatru “Prieteni absenți”, de Alan Ayckbourn.

A primit “Diplome de excelență” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, Diploma de Merit, acordată de Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elena din Ardeal”, mai 2005, și a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995, și Liege, Belgia, 1998. A călătorit în SUA, Anglia, Franța, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, de mai multe ori. Căsătorit cu Codruța Băciuț, profesoară la Școala Generală nr. 2, Târgu-Mureș. Are doi copii, Raul Mihai Băciuț, absolvent al Facultății de Informatică, Universitatea „Petru Maior, promoția 2005, ”și Sergiu-Paul Băciuț, student în anul III, la Facultatea de Drept, Universitatea din Sibiu.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Autoritatea BnF, accesat în 30 decembrie 2019
^ Cartea in librarii, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2005, numărul 668, accesat la 22 ianuarie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

“Calitățile poetice ale lui Nicolae Băciuț sunt înafară de orice îndoială”. (C. Pricop, Convorbiri literare, 1986).
“Nicolae Băciuț se relevă a fi un împătimit al poeziei, înțeleasă nu numai ca modalitate de exprimare a ființei, ci și ca substanță a acestei ființe și, desigur, a exprimării poetice. Poemele sale sunt structurate de un patetism sobru, adesea ținut în frâu, spre a nu sentimentaliza, de ironie sau autoironie”. (Gabriel Rusu, Tomis, 1996).
“Poet instruit și inteligent, sigur pe mijloacele sale, Nicolae Băciuț se afirmă de la început și din interior ca o voce originală în lirica tânără”. (Cornel Moraru, Vatra, 1987).
“Nicolae Băciuț este unul din acei poeți rari care încă din tinerețe iubește și exprimă esențe, contemplă stări limită și o face cu calm și sinceritate emoționantă”. (Constanța Buzea, Amfiteatru, 1987).
“Provenit din grupul de la Echinox, Nicolae Băciuț este în Muzeul de iarnă un poet interesant, îndeosebi prin finețea scriiturii, elegantă, concisă și cultivată. Se poate cita aproape orice. (…) Remarcabilă este ingeniozitatea metaforică. (…) Acuratețea stilistică e neîndoielnică, Nicolae Băciuț fiind în definitiv un calofil, cu emoții discrete, o natură așa-zicând delicată”. (Nicolae Manolescu, România literară, 1986).
“Debutanții lui ’86 nu au depășit așteptările. Multă versificație, puțină poezie autentică. Există și o excepție: Nicolae Băciuț, Muzeul de iarnă. Este un debut de zile mari, care anunță pe unul dintre cei mai talentați poeți ai momentului literar”. (Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987).
“Am găsit cu bucurie și nu fără emoție la Nicolae Băciuț, una din marile obsesii ale poeziei din vremea tinerețelor mele: ideea poemului ca operă impecabilă, ca ideal absolut, unic, suprem, atotîmbărbător și atotbiruitor al oricărui cutează să scrie versuri”. (N. Steinhardt, Tribuna, 1986).
“Privit în contextul debuturilor din ultimii ani, volumul lui Nicolae Băciuț face dovada deopotrivă a inteligenței și talentului, poezia lui găsind toate argumentele pentru a cuceri și convinge”. (Traian T.Coșovei, Slast, 1986).
“Versurile lui Nicolae Băciuț au tensiune și eleganță” (Radu G.Țeposu, Flacăra, 1986).
“Poezia lui Băciuț are toate însemnele poeziei adevărate”. (Serafim Duicu, Steaua roșie, 1986).
“Rupt din epiderma emoției, Muzeul de iarnă este o introducere fascinantă în viața și patimile poeziei. Fără artificii, fără zgomote lexicale, riguroase și sincere până la mari adâncimi, versurile din acest volum semnalează începutul stării de grație a poetului Nicolae Băciuț”. (Rodica Beraru Draghincescu, Astra, 1988).
“Nu ne ferim să spunem, chiar dacă vom fi acuzați, știm noi, poate de entuziasm, că Nicolae Băciuț sare din grămadă (fiind prezent înaintea cărții de debut în două antologii ale debutanții: Albatros și Dacia) direct în plutonul fruntaș, pe care se bate moneda poeziei de mâine, fiind ales de poezie, nu tolerat de ea”. (Gellu Dorian, Caiete botoșenene, 1987).
“Nicolae Băciuț face trecerea între echinoxiștii manierist –încifrați ai anilor ’70 și cei ai textualismului livresc-anafectiv, în nuanța sa clujeană, din deceniul nouă”. (Cristian Livescu, Cronica, 1987).
“Nicolae Băciuț și-a creat un teritoriu întreținut de fervoare tinerească, de tăietura precisă a versului, de strigătul lucid, izvorât din reflexivitate și interogație”. (Bucur Demetrian, Ramuri, 1987).
“Grav și melancolic, geometru abstract al trăirilor, de un senzualism rece, ușor livresc al versurilor, Nicolae Băciuț se înscrie, prin formulă și tematică, în cea mai bună tradiție a poeziei echinoxiste”. (Iulian Boldea, Ambasador, 1997).
“Nicolae Băciuț are de-acum un univers poetic conturat, poezia sa poate întruni cele mai înalte atribute”. (I. S. Moișa, 24 de ore mureșene, 1996).
“Ardelean prin ascendență și temperament, refuzând arguția verbală și misticismul suficienței existențiale, repudiind însă neaoșismul, mai mult, pariind pe experiențele ținând de confluențele culturale, înșcolit fără ostentație, interesat de real, avid de realitate până la privirea acidă a reporterului impenitent, N.B. parcurge stadiul de la discursivitate la metafora revigorată de un sens moral, civic ori chiar (de ce nu?) civilizator”. (Al. Pintescu, Poesis, 1991).
“Starea de urgență degajată și din acest nou titlu (Nostalgii interzise) al lui Nicolae Băciuț este cauză/efect al încolțirii eului nevoit astfel să se retragă în fața unei perpetue ofensive a realului”. (Cristian Stamatoiu, Vatra, 1991).
“Versurile din Memoria zăpezii îl situează pe Băciuț mai degrabă în vecinătatea primei generații echinoxiste (Adrian Popescu, Ion Mircea, Dan Damaschin) prin caracterul reflexiv al textelor, printr-o accentuată aplecare spre esențele lor, prin familiaritatea cu sensurile grave ale lumii și, mai ales, cu moartea altoită în trunchiul vieții”. (Viorel Chirilă, Familia, 1995).
“După trei cărți de poezie apărute, Nicolae Băciuț pare a-și fi consolidat o formulă poetică care devine interesantă în contextul a ceea ce, mai demult, numeam Biblioteca din nord”. (Traian T.Coșovei, Contemporanul, 1992).
“Starea lirică, statutul cuvântului, poesisul sunt socotite fără prejudecată drept motivări principale ale discursului liric, racorduri plauzibile, necontenit reluate, la substanța sa intrinsecă. Biografismului sentimental ori anecdotic i se preferă unul specific, ca aventură a expresiei. Existențialului i se conferă un înțeles legat de existența întru poezie, cu nimic mai prejos, sub raportul complexității și implicațiilor umane, decât variantele sale ‘clasice’. Tânărul poet își divulgă sensibilitatea la nivelul elaborării lirice, așadar nu într-un chip artificios, convențional, alienat, ci, contrar aparențelor, într-unul genuin. (…) Nicolae Băciuț e un poet ce merită urmărit cu interes.” (Gh.Grigurcu, Steaua, 1986).
“Nicolae Băciuț e unul dintre rarii poeți care (pe urmele lui Nichita Stănescu) dematerializează, ‘dezîncarnează’ cuvântul dintr-o tentație absolutorie: poezia sa pare scrisă într-o purificată stare de rasă, transmițând continuu o jubilație a gândului autarhic…” (Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983).
“(Poezia sa) atestă de pe acum o remarcabilă putere de invenție metaforică, de conturare a unei atmosfere de notații adesea totale, uzând de o anume violență a concretului, menită să reprime, alături de comentariul ironic și autoironic, pornirile sentimentale.” (Ion Pop, Slast, 1982).
“Știința ambiguizării, a intersectării planului afectiv cu al discursului, este exemplară. Poemul face parte din recuzita imagistică, fiziologicul devine limbaj.” (Petru Poantă, Tribuna, 1985).
“Nicolae Băciuț e un poet al imaginii și închipuirii și nu al ‘textualizării’, ceea ce ne face să credem că între mai multele modele expresive ce par a-l fi tentat, cel echinoxist rămâne predominant.” (Marian Papahagi, Tribuna ,1986).
“Mai decantată în irizări metaforice, cu o mai adâncă pânză freatică în toposul adiacent al poeziei, noua carte a lui Nicolae Băciuț poposește nebănuit de ușor înlăuntrul laboratorului de facere a poemului. În postura unei poezii de stare estetică, ea își arogă dreptul de locuire în perimetrul pe care și-l rotunjește din mers, fără clauza limitelor, un perimetru neutru, dar al sinelui său poetic. În el încape toată aventura lirică în care s-a lăsat purtat, ca o ofrandă feciorelnică, poetul dezmierdat al memoriei zăpezii” (Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990).
“Absorbția dramei antologice în câmpul poetic și stringența autoreflexivă și autoreferențială a poemelor estompează și ele indicele de implicare existențială, închizând suferința într-un cerc și privilegiindu-i componenta profesională. Drama poiesisului ii e, într-adevăr, intimă lui Nicolae Băciuț și revelațiile sale din interior sunt tulburătoare. Diagrama așteptării, a pândei, a eșecului victorios, a amânării și provocării este tema sa de mare productivitate revelată în nuanțe și în profunzime. Spectacolul poietic e, firește, unul implicit existențial și sub acest unghi el cumulează o funcție confesivă mult mai amplă.” (Al.Cistelecan, Vatra, 1990).
“Biografia rămâne, în continuare, dominată de fantasmele cunoscute ale poeziei post-blagiene. O biografie a Poeziei și, cum am zis, a Poetului care umblă prin lumea plină de tâlcuri pentru a afla arhetipurile și înțelesurile.
Nicolae Băciuț îi dă oarecare identitate, nuanțând această călătorie orfică printre lucrurile gravide de semne.“ (Eugen Simion, România literară, 1990).
„Ce nu este cartea: (…) un dicționar complet de autori; (…). Fac această precizare pentru a preîntâmpina unele obiecții referitoare, bunăoară, la absența câtorva minime comentarii asupra poeților care urmează primului val, , mai ale că printr ei sunt nume de referință în lirica românească, de la Aurel Șorobetea, Mariana Bojan, Dan Damaschin, Ion Cristofor, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuț, la Marta Petreu, Ion Mureșan, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ioan Milea ș.a.” (p. 12), „Adevărul e că poeții reprezentativi ai acestei generații, Marta Petreu, Ion Mureșan, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ruxandra Cesereanu, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuț, Virgil Leon, Ioan Milea, Augustin Pop, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, nu pot fi «descriși» decât parțial și la nivelul unor «tehnici» prin poetica postmodernismului, însă tot atât de adevărat e că nu mai scriu ca predecesorii lor” (p. 159) (Petru Poantă, în Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Biblioteca Apostrof, 2003).

[1342bca2194918ed8b2bb8aff5745f57-1] Autoritatea BnF, accesat în 30 decembrie 2019

[OIformula-as.ro_2014-01-22-2] Cartea in librarii, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2005, numărul 668, accesat la 22 ianuarie 2014

[1]

[2]