Mircea Tomuș

[[wiki]]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Mircea Tomuș
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Mociu, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]​
istoric literar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mircea Tomuș (n. , Mociu, Cluj, România – d. , Sibiu, România[4]) a fost un critic și istoric literar român.

Viața și opera[modificare | modificare sursă]

Mircea Tomuș s-a născut la Mociu, județul Cluj, ca fiul al preotului Axente Tomuș și al învățătoarei Ana Tomuș (născută Coțofană). După absolvirea Liceului Clasic clujean, în 1951, urmează cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din Cluj-Napoca (1951 – 1955). Între anii 1955 și 1970, funcționează ca redactor la Steaua, revistă (la) care a pregătit / declanșat bătălia antiproletcultistă, câștigată prin „marea explozie lirică“ din 1964 – 1965, și, totodată, resurecția din 1965 – 1970. Este apoi redactor-șef la Editura Dacia (din Cluj-Napoca), între anii 1970 și 1972 (până în luna mai), și la revista Transilvania (din Sibiu), în două rânduri, între anii 1972 – 1990 și între anii 2000 – 2002. În anii 1993 și 1994, e secretar de stat în Ministerul Culturii din România, iar din 1995 și până în 1997, director-adjunct al Muzeului Satului din București, director al Centrului Cultural Mogoșoaia, director al revistei Cultura Națională și redactor-șef al revistei Rostirea românească. Din 1997 și până în prezent, este profesor la Facultatea de Litere și Arte de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Un deceniu s-a scurs între debutul său din revista Steaua, din anul 1955, și debutu-i editorial, cu monografia consacrată uneia dintre eminentele personalități ale Școlii Iluministe Valahe Antihabsburgice din Ardeal / Transilvania, Gheorghe Șincai. În corola bogatei și interesantei opere a lui Mircea Tomuș se relevă:

  • Gheorghe Șincai. Viața și opera, București, Editura pentru Literatură, 1965.
  • Cincisprezece poeți, București, Editura pentru Literatură, 1968.
  • Carnet critic, București, Editura pentru Literatură, 1969.
  • Răsfrângeri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1973.
  • Istorie literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974.
  • Opera lui I. L. Caragiale, I, București, 1977; ediția a doua, revăzută și augmentată, în 2002.
  • Mihail Sadoveanu. Universul artistic și concepția fundamentală a operei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978.
  • Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981.
  • Romanul romanului românesc, volumul I (În căutarea personajului), București, Editura Gramar, 1999; volumul II (Despre identitatea unui gen fără identitate; romanul ca personaj al propriului său roman), Buc., Ed. Gramar, 2000.
  • Teatrul lui I. L. Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
  • Etc.

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Academiei Române (1965).
  • Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1970).
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973).

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Marian Popa: ... Cincisprezece poeți (1968), Carnet critic (1969), Răsfrângeri, (1973), Istorie literară și poezie, (1974), sunt colecții de articole și eseuri despre literatura română clasică, modernă, contemporană, caracterizate prin trimiteri sistematice la reflecțiile autorizate ale altora – clasici, moderni sau contemporani. Criticul abordează valori consacrate, autori apți pentru circumspecta critică de tip universitar, folosită pentru construcția unor portrete complete, prin degajări de structuri literare, motive și teme, analizând mecanismul de funcționare a unei opere. (PDlrc, 572 sq.).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Mircea Tomuş, NUKAT 
  2. ^ a b Mircea Tomuş, MAK 
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu (), „IN MEMORIAM MIRCEA TOMUȘ”, Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, accesat în  

Bibliografia de sub sigle[modificare | modificare sursă]

  • I = Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, volumul I (În căutarea personajului), București, Editura Gramar, 1999.
  • II = Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, volumul al II-lea (Despre identitatea unui gen fără identitate; romanul ca personaj al propriului său roman), București, Editura Gramar, 2000.
  • CDCD = Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci și patra convorbire duhovnicească (traducere / adaptare din limba latină de prof. univ. dr. Decebal Bucurescu; postfață: Zalmoxianism și Creștinism în Dacoromânia, Patria sfântului Ioan Cassian de Ion Pachia Tatomirescu), Timișoara, Editura Aethicus, 1999.
  • PDlrc = Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a II-a, București, Editura Albatros, 1977.
  • TOist = Ion Pachia Tatomirescu, O istorie „interioară” a romanului românesc, în revista Rostirea românească (Sibiu, Timișoara), anul VI, nr. 7-8-9 / iulie-august-septembrie, 2000, pp. 42 – 47.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mircea_Tomuș&oldid=15535631