Matilda a Scoției

Matilda a Scoției
Date personale
Născutăc. 1080
Dunfermline, Scoția, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedată (38 de ani)
Palatul Westminster
ÎnmormântatăWestminster Abbey
PărințiMalcolm al III-lea al Scoției
Margareta de Wessex
Frați și suroriMary of Scotland, Countess of Boulogne[*][[Mary of Scotland, Countess of Boulogne (Countess consort of Boulogne)|​]][1]
David I al Scoției[1]
Edgar al Scoției[1]
Duncan al II-lea al Scoției
Ethelred of Scotland[*][[Ethelred of Scotland (Scottish royal)|​]]
Alexandru I al Scoției[1]
Edmund al Scoției[1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuHenric I al Angliei
CopiiMatilda, Împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman
William al Angliei
OcupațieRegent Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
Familie nobiliarăCasa de Dunkeld
Regină consort a Angliei
Domnie11 noiembrie 1100 – 1 mai 1118

Matilda a Scoției[2] (c. 1080 – 1 mai 1118), născută Edith, a fost regină consort a Angliei ca prima soție a regelui Henric I al Angliei.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Matilda a Scoției

Matilda s-a născut în jurul anului 1080 la Dunfermline, ca fiică a regelui Malcolm al III-lea al Scoției și a soțiie acestuia, Margareta de Wessex, descendentă a regilor anglo-saxoni. A fost botezată Edith iar naș i-a fost Robert Curthose, Duce de Normandia. Regina Matilda, soția regelui William Cuceritorul, a fost, de asemenea, prezentă la botez la nașă.

Gestul micuței Matilda de a o trage pe regina Matilda de coafură a fost privit ca pe un semn că într-o zi și ea va deveni regină.[3]

Când avea în jur de șase ani, Matilda (sau Edith) și sora ei Maria au fost trimise la mănăstirea Romsey, în apropiere de Southampton, unde mătușa lor Cristina era stareță. În timpul șederii ei la Romsey și, cu ceva timp înainte de 1093, la mănăstirea Wilton, Matilda și-a început educația, ambele instituții fiind cunoscute pentru acest lucru.[4] Educația ei a mers dincolo de preocupările feminine standard. Acest lucru nu a fost de mirare, mama ei fiind o mare iubitoare de cărți. Fiicele ei au învățat engleză, franceză, latină și erau suficient de educate pentru a citi Sf. Augustin și Biblia.[5]

Prințesa scoțiană a devenit o potențială mireasă mult-căutată; a refuzat propunerea de la William de Warenne, al 2-lea conte de Surrey și de la Alan Rufus, Lord de Richmond.

În 1093, părinții ei au logodit-o cu Alan Rufus, Lord de Richmond, unul din numeroșii ei pețitori. Totuși, înainte ca nunta să aibă loc, tatăl ei a intrat într-o dispută cu William Rufus (William al II-lea al Angliei). În replică, el a jefuit domeniile regelui englez unde a fost surprins de Robert de Mowbray, Conte de Northumbria, care l-a ucis pe Malcolm și pe fiul acestuia, Eduard. Auzind de moartea soțului și a fiului ei, Margareta care era deja bolnavă, a murit la 16 noiembrie. Acum Edith era orfană. A fost abandonată de logodnicul ei care s-a logodit cu fiica lui Harold Godwinson, Gunhild de Wessex. Totuși, el a murit înainte de căsătorie.[6]

Matilda a părăsit mănăstirea în 1093, când Anselm, arhiepiscop de Canterbury, a scris episcopului de Salisbury spunându-i ca fiica regelui Scoției să se întoarcă la mînăstirea de unde venise. Ea nu s-a întors la Wilton și, până în 1100, există o lipsă de informații în cronici în legătură cu viața Matildei.[7]

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

După misterioasa moarte a lui William al II-lea în august 1100, imediat, fratele lui, Henric, a preluat tronul. Următoarea lui sarcină a fost de a se căsători și alegerea lui Henric a fost Matilda.

Pentru că Matilda și-a petrecut cea mai mare din viață într-o mănăstire, au existat unele controverse dacă ea a fost călugăriță și, astfel, canonic neeligibilă pentru căsătorie. Henric a cerut permisiunea pentru căsătorie de la arhiepiscopul Anselm, care s-a întors în Anglia în septembrie 1100, după un exil lung. Anselm a numit un consiliu de episcopi, în scopul de a determina legalitatea canonică a căsătoriei propuse. Matilda a mărturisit că nu a făcut jurăminte sfinte, insistând asupra faptului că părinții ei au trimis-o pe ea și pe sora ei în Anglia în scopuri educaționale. Consiliul a ajuns la concluzia că Matilda nu a fost călugăriță, și că nu asta a fost intenția părinților ei, acordând permisiunea pentru căsătorie.

Mama Matildei a fost sora lui Edgar Ætheling, rege proclamat dar neîncoronat al Angliei, și prin el, Matilda era descendenta regelui Edmund al II-lea al Angliei.

După ce Matilda și Henric au fost căsătoriți la 11 noiembrie 1100 la Westminster Abbey de arhiepiscopul Anselm de Canterbury, ea a fost încoronată regină sub numele de "Matilda". Ea a născut o fiică, Matilda, născută în februarie 1102 și un fiu, William, alintat "Adelin", în noiembrie 1103.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Kindred Britain 
  2. ^ She is known to have been given the name "Edith" (the Old English Eadgyth, meaning "Fortune-Battle") at birth, and was baptised under that name. She is known to have been crowned under a name favoured by the Normans, "Matilda" (from the Germanic Mahthilda, meaning "Might-Battle"), and was referred to as such throughout her husband's reign. It is unclear, however, when her name was changed, or why. Accordingly, her later name is used in this article. Historians generally refer to her as "Matilda of Scotland"; in popular usage, she is referred to equally as "Matilda" or "Edith".
  3. ^ Huneycutt, Lois (). Matilda of Scotland: a Study in Medieval Queenship. Woodbridge: The Boydell Press. p. 10. 
  4. ^ Hollister 2001:128.
  5. ^ Hilton, Lisa (). Queen Consort. New York City, New York: Pegasus Books LLC. p. 42. ISBN 978-1-60598-105-5. 
  6. ^ Hilton, Lisa (). pp. 42–43.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Hilton, Lisa (). p. 43.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)