Marie Under

Marie Under
Date personale
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Revel, Imperiul Rus[5] Modificați la Wikidata
Decedată (97 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Stockholm, Suedia[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăSkogskyrkogården[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuArtur Adson () Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Estonia
 Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
arhivist[*]
traducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba estonă[7] Modificați la Wikidata
Note
PremiiHenrik Visnapuu kirjandusauhind[*][[Henrik Visnapuu kirjandusauhind |​]]  Modificați la Wikidata

Marie Under (n. 27 martie 1883, Tallinn, Imperiul Rus – d. 25 septembrie 1980, Stockholm, Suedia) a fost o poetă estonă. A fost nominalizată la premiul Nobel pentru literatură de cel puțin opt ori.[cât?][8]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Under s-a născut în Tallinn și a urmat o școală privată germană de fete. După absolvire, a lucrat ca vânzătoare într-o librărie. În timpul liber, obișnuia să scrie poezii în germană. În 1902 s-a căsătorit cu contabilul estonian, Carl Hacker. Cuplul a avut doi copii în Kuchino, o suburbie din Moscova. Cu toate acestea, în 1904 ea s-a îndrăgostit de artistul estonian Ants Laikmaa. Laikmaa a convins-o să traducă poeziile în limba estonă și a prezentat lucrările traduse ziarelor locale.

Portretul Mariei Under de artistul estonian Furnici Laikmaa în 1904

Întoarcerea în Estonia[modificare | modificare sursă]

În 1906 Under s-a întors în Reval. În 1913 l-a cunoscut pe Artur Adson, care i-a devenit secretar. De asemenea, el a compilat primele volume de poezii publicate. În 1924 Under a divorțat de Carl Hacker și s-a căsătorit cu Adson.

Membrii grupului Siuru, în spate: Peet Aren, Otto Krusten, primul rând: Friedebert Tuglas, Arthur Adson, Marie Under, August Gailit, Johannes Semper și Henrik Visnapuu.

La sfârșitul anilor 1910 Under a fost implicată în mișcarea literară Siuru. Numită după o pasăre de foc din mitologia fino-ugrică, a fost fondată în 1917 și a fost o mișcare expresionistă și neo-romantică care a contrazis tradiția formalistă a grupului Tineri Estonieni. Alți poeți estonieni și autori implicați în mișcarea Siuru, în acea perioadă, au fost Peet Aren, Otto Krusten, Friedebert Tuglas, Artur Adson, August Gailit, Johannes Semper și Henrik Visnapuu. Între 1917 și 1919 grupul de poeți a publicat trei volume de poezii. Conflictele în cadrul grupului au condus în 1919 la plecarea lui Visnapuu și Gailit, în timp ce Johannes Barbarus și August Alle s-au alăturat ca noi membri.[9][10]

Under a fost una dintre fondatorii Uniunii Scriitorilor Estonieni, în anul 1922.[11]

În 1920 Under era o vizitatoare frecventă a casei lui Igor Severianin, un poet rus, în satul Toila, unde de multe ori ea era în vacanță. Severianin a publicat o carte de traduceri a lui Under.[12] Severianin nu vorbea limba estonă și utiliza traducerea cuvânt-cu-cuvânt, ca bază.[13]

Viața în exil[modificare | modificare sursă]

Mormintele lui Under și Adson în Skogskyrkogården, în Suedia.

În septembrie 1944 U.R.S.S.-ul a reocupat Estonia. Under și familia ei au fugit în Suedia. Ei au trăit aproape un an într-o tabără de refugiați. În 1945 familia s-a mutat la Mälarhöjden, o suburbie din Stockholm, Suedia, unde Under a trăit până la moartea sa, pe 25 septembrie 1980. A murit în Stockholm și este înmormântată în cimitirul Skogskyrkogården din Stockholm. În ianuarie 2015 a fost anunțat că va fi reînhumată în Estonia..

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Lucrările lui Under au fost traduse în cel puțin 26 de limbi. Ea este una dintre scriitoarele estone cu cele mai multe traduceri.[14]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Marie Under”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Marie Under, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b Maria Under, FemBio-Datenbank[*][[FemBio-Datenbank (database of women's biographies)|​]] 
  5. ^ „Marie Under”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „Marie Under”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ „Nomination Database”. www.nobelprize.org. Accesat în . 
  9. ^ Jean Albert Bédé, William Benbow Edgerton, Columbia Dictionary of Modern European Literature, Columbia University Press, 1980, ISBN: 0-231-03717-1, p237
  10. ^ Rubulis, Aleksis. Baltic Literature. University of Notre Dame Press, 1970.
  11. ^ Tambur, S. (). „Estonia's most influential poet to be reburied”. Eesti Rahvusringhääling. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  12. ^ Шумаков, Юрий. „Игорь Северянин в Эстонии” (în rusă). Встреча. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  13. ^ „Игорь Северянин” (în rusă). Век Перевода. Accesat în . 
  14. ^ „Marie Under”. Estonian Literature Centre. Accesat în . 
  15. ^ „Ундер Мария (Marie Under)” (în rusă). National Library of the Republic of Komi. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]