Lista președinților din Costa Rica

Următorul tabel conține o listă a președinților și sefilor de stat din Costa Rica de la independența Americii Centrale față de Spania și Mexic. Între 1823 și 1839 Costa Rica a fost stat component al Statelor Unite ale Americii Centrale; iar după un stat independent.

Șefi de stat ai Costa Rica   Mandat     Partid   Note
Juan Mora Fernández 1825-1833 Două mandate succesive; reales în 1829.
José Rafael de Gallegos y Alvarado 1833-1835
Manuel Fernández Chacón 1835
Braulio Carrillo Colina 1835-1837 Primul mandat.
Manuel Aguilar Chacón 1837-1838
Braulio Carrillo Colina 1838-1842 Cel de-al doilea mandat.
Francisco Morazán Quesada Apr-Sep 1842 Demis prin revoltă populară; executat la 15 septembrie 1842.
Antonio Pinto Soares Sept 1842 Venit la putere după o revoltă polulară, demis foarte rapid.
José María Alfaro Zamora 1842-1844 Primul mandat.
Francisco María Oreamuno Bonilla 1844-1846
José María Alfaro Zamora 1846-1847 Cel de-al doilea mandat.
José María Castro Madriz 1847-1848
Președinți ai Republicii Costa Rica   Mandat     Partid   Note
José María Castro Madriz 1848-1849 "Fondator al Republicii". Primul mandat prezidențial.
Miguel Mora Porras 1849
Juan Rafael Mora Porras 1849-1859
José María Montealegre Fernández 1859-1863
Jesús Jiménez Zamora 1863-1866 Primul mandat.
José María Castro Madriz 1866-1868 Cel de-al doilea mandat.
Jesús Jiménez Zamora 1868-1870 Cel de-al doilea mandat.
Bruno Carranza Ramírez Apr-Aug 1870 Lovitură de stat.
Tomás Guardia Gutiérrez 1870-1876 Primul mandat.
Aniceto Esquivel Sáenz May-Jul 1876 Lovitură de stat.
Vicente Herrera Zeledón 1876-1877
Tomás Guardia Gutiérrez 1877-1882 Cel de-al doilea mandat.
Saturnino Lizano Gutiérrez 1882
Próspero Fernández Oreamuno 1882-1885 Decedat în timpul mandatului.
Bernardo Soto Alfaro 1885-1890 Elected in his own right in 1886.
José Joaquín Rodríguez Zeledón 1890-1894 PC
Rafael Yglesias Castro 1894-1902 Două mandate consecutive.
Ascensión Esquivel Ibarra 1902-1906 PUN
Cleto González Víquez 1906-1910 PN Primul mandat.
Ricardo Jiménez Oreamuno 1910-1914 PRN Fiul lui Jesús Jiménez Zamora. Primul mandat.
Alfredo González Flores 1914-1917 PRN Deposed by Tinoco in a coup.
Federico Tinoco Granados 1917-1919 Două mandate consecutive. Răstrurnat prin revoltă populară.
Juan Bautista Quirós Segura Aug-Sep 1919 Obligat să își dea demisia de către guvernul SUA.
Francisco Aguilar Barquero 1919-1920 PRN Președinte intermar; puteri dictatoriale.
Julio Acosta García 1920-1924 PC
Ricardo Jiménez Oreamuno 1924-1928 PRN Cel de-al doilea mandat.
Cleto González Víquez 1928-1932 PUN Cel de-al doilea mandat.
Ricardo Jiménez Oreamuno 1932-1936 PRN Cel de-al treilea mandat.
León Cortés Castro 1936-1940 PRN
Rafael Ángel Calderón Guardia 1940-1944 PRN
Teodoro Picado Michalski 1944-1948 PRN Demis după nerecunoașterea rezultelor votului din 1948.
José Figueres Ferrer 1948-1949 PLN Venit la putere în timpul războilui civil. Primul mandat.
Luis Rafael Otilio Ulate Blanco 1949-1953 PUN
José Figueres Ferrer 1953-1958 PLN Second term.
Mario Echandi Jiménez 1958-1962 PUN
Francisco Orlich Bolmarcich 1962-1966 PLN
José Joaquín Trejos Fernández 1966-1970 PUN
José Figueres Ferrer 1970-1974 PLN Cel de-al treilea mandat. Realegerea prezidențială devine ilegală.
Daniel Oduber Quirós 1974-1978 PLN
Rodrigo Alberto Carazo Odio 1978-1982 PUSC
Luis Alberto Monge Álvarez 1982-1986 PLN
Óscar Arias Sánchez 1986-1990 PLN Primul mandat; câștigător al premiului Nobel pentru Pace în 1987.
Rafael Ángel Calderón Fournier 1990-1994 PUSC Fiul lui Rafael Ángel Calderón Guardia.
José María Figueres Olsen 1994-1998 PLN Fiul lui José Figueres Ferrer.
Miguel Ángel Rodríguez Echeverría 1998-2002 PUSC
Abel Pacheco de la Espriella 2002-2006 PUSC Realegerea prezidențială redevine legală.
Óscar Arias Sánchez 2006-2010 PLN Al doilea mandat.
Laura Chinchilla 2010-2014 PLN
Luis Guillermo Solís 2014-2018 PAC
Carlos Alvarado Quesada 2018-2022 PAC
Rodrigo Chaves Robles 2022- PPSD