Lawrenciu

Lawrenciu
Nobeliu ← Lawrenciu → Rutherfordiu Lu   (262) 103 Lr                                                                                                                                                                                                                                           Lr Upp Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Lawrenciu, Lr, 103
Serie chimică	Actinide
Grupă, Perioadă, Bloc	3, 7, d
Densitate	kg/m³
Culoare	albă - argintie
Număr CAS	22537-19-5
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	u
Rază atomică	pm
Rază de covalență	pm
Rază van der Waals	pm
Configurație electronică	[Rn] 7s2 5f14 7p1
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 32, 32, 8, 3
Număr de oxidare	3
Oxid	Lr2O3
Structură cristalină	hexagonală
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid
Punct de topire	1999° C 2272° K
Punct de fierbere	K
Energie de fuziune	kJ/mol
Energie de evaporare	kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	1,2
Căldură specifică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	S/m
Conductivitate termică	W/(m·K)
Prima energie de ionizare	443,8 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	1428,0 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	2219,1 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD MeV 262Lr sintetic 3,6 h ε 262No stabil cu 159 neutroni 261Lr sintetic 44 min. FS CE stabil cu 158 neutroni 260Lr sintetic 2,7 min. α 8,04 256Md stabil cu 157 neutroni 259Lr sintetic 6,2 sec. 78% α 22% FS 8,44 255Md stabil cu 156 neutroni 256Lr sintetic 27 sec. α 8,62 252Md stabil cu 153 neutroni 255Lr sintetic 21,5 sec. α 8,43 251Md stabil cu 152 neutroni 254Lr sintetic 13 sec. 78% α CE 8,46 250Md 254No stabil cu 151 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Lawrenciu este un element chimic artificial și radioactiv, aparținând actinidelor, și având ca simbol chimic Lr. Lawrenciul a fost sintetizat pentru prima dată la 14 februarie 1961, de o echipă de fizicieni, condusă de Albert Ghiorso, experți în fizică nucleară de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley, din cadrul Universității California.

Elementul este denumit după numele fizicianului american Ernest Orlando Lawrence, care este inventatorul ciclotronului (un accelerator circular de particule elementare) care descoperire a deschis posibilitatea unor descoperiri ulterioare de elemente grele transuraniene (elemente cu un număr de ordine superior uraniului în tabelul elementelor) ca de exemplu: neptuniu (93), plutoniu (94), americiu (95), curiu (96), berkeliu (97), californiu (98), einsteiniu (99), fermiu (100), mendeleviu (101), nobeliu (102), lawrenciu (103) etc..

Istoric[modificare | modificare sursă]

Descoperire[modificare | modificare sursă]

Lawrenciul a fost primul element chimic sintetizat de echipa de fizicieni formată din Albert Ghiorso, Torbjørn Sikkeland, Almon Larsh, Robert M. Latimer și coechipierii lor, la 14 februarie 1961, în Laboratorul Național Lawrence Berkeley din cadrul Universității California. Primii atomi de lawrenciu au fost produși prin bombardarea a 3 miligrame de izotopi de californiu cu nuclei de bor-10 și bor-11, proveniți de la Acceleratorul Linear de Ioni Grei (ALIG). Echipa de la Berkeley a raportat că izotopul ²⁵⁷Lr a fost descoperit în acest mod, și are un timp de înjumătățire de 8 secunde, emițând 8,6 MeV particule alfa. Mai târziu s-a dovedit ca fiind izotopul ²⁵⁸Lr.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Lawrenciul este metal radioactiv cu un timp de înjumătățire foarte scurt, adică un element cu un nucleu atomic instabil care emite radiați ionizante cu emisiuni energie (razele Gamma) și de particule elementare (radiațiile Beta și Alfa) care duce la transformarea materiei, forma finală fiind plumbul.
Elementul are zece izotopi cunoscuți (nucleide cu același număr de ordine, în sistemul periodic dar masă atomică diferită) cu un timp de înjumătățire (timpul în care exponențial se reduce la jumătatea nucleilor atomici).
Acest timp de înjumătățire variază la izotopi între câteva secunde până la 3,6 ore. Electronegativitatea elementului după Pauling are valoarea de 1,3, punctul de topire fiind 1627° C (1900 Kelvin), nu se cunosc încă alte proprietăți a lawrenciului, elementul fiind încă obiect de cercetare (cercetările sunt limitate din cauza timpului scurt de înjumătățire).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lawrenciu

Caută „Lawrenciu” în Wikționar, dicționarul liber.

• ro Lawrenciu Arhivat în 9 martie 2007, la Wayback Machine.
• Lawrenciumisotope Arhivat în 17 decembrie 2006, la Wayback Machine.
• Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Lawrencium

v • d • m Elemente chimice Metale alcaline Litiu (3) • Sodiu (11) • Potasiu (19) • Rubidiu (37) • Cesiu (55) • Franciu (87) • Ununenniu (119) Metale alcalino-pământoase Beriliu (4) • Magneziu (12) • Calciu (20) • Stronțiu (38) • Bariu (56) • Radiu (88) • Unbinilium (120) Metale tranziționale Scandiu (21) • Titan (22) • Vanadiu (23) • Crom (24) • Mangan (25) • Fier (26) • Cobalt (27) • Nichel (28) • Cupru (29) • Zinc (30) • Ytriu (39) • Zirconiu (40) • Niobiu (41) • Molibden (42) • Technețiu (43) • Ruteniu (44) • Rodiu (45) • Paladiu (46) • Argint (47) • Cadmiu (48) • Hafniu (72) • Tantal (73) • Wolfram (74) • Reniu (75) • Osmiu (76) • Iridiu (77) • Platină (78) • Aur (79) • Mercur (80) • Rutherfordiu (104) • Dubniu (105) • Seaborgiu (106) • Bohriu (107) • Hassiu (108) • Meitneriu (109) • Darmstadtiu (110) • Roentgeniu (111) • Coperniciu (112) • Nihoniu (113) • Fleroviu (114) • Moscoviu (115) • Livermoriu (116) Metale post-tranziționale Aluminiu (13) • Galiu (31) • Indiu (49) • Staniu (50) • Taliu (81) • Plumb (82) • Bismut (83) • Poloniu (84) Metaloizi Bor (5) • Siliciu (14) • Germaniu (32) • Arsen (33) • Stibiu (51) • Telur (52) Nemetale Hidrogen (1) • Carbon (6) • Azot (7) • Oxigen (8) • Fosfor (15) • Sulf (16) • Seleniu (34) Halogeni Fluor (9) • Clor (17) • Brom (35) • Iod (53) • Astatin (85) • Tennessin (117) Gaze nobile Heliu (2) • Neon (10) • Argon (18) • Kripton (36) • Xenon (54) • Radon (86) • Oganesson (118) Lantanide Lantan (57) • Ceriu (58) • Praseodim (59) • Neodim (60) • Promețiu (61) • Samariu (62) • Europiu (63) • Gadoliniu (64) Terbiu (65) • Disprosiu (66) • Holmiu (67) • Erbiu (68) • Tuliu (69) • Yterbiu (70) • Lutețiu (71) Actinide Actiniu (89) • Thoriu (90) • Protactiniu (91) • Uraniu (92) • Neptuniu (93) • Plutoniu (94) • Americiu (95) • Curiu (96) • Berkeliu (97) • Californiu (98) • Einsteiniu (99) • Fermiu (100) • Mendeleviu (101) • Nobeliu (102) • Lawrenciu (103) Superactinide Unbiunium (121) • Unbibium (122) • Unbitrium (123) • Unbiquadium (124) • Unbipentium (125) • Unbihexium (126) • Unbiseptium (127) • Unbioctium (128) • Unbiennium (129) • Untrinilium (130) • Untriunium (131) • Untribium (132) • Untritrium (133) • Untriquadium (134) • Untripentium (135) • Untrihexium (136) • Untriseptium (137) • Untrioctium (138) • Untriennium (139) • Unquadnilium (140) • Unquadunium (141) • Unquadbium (142) • Unquadtrium (143) • Unquadquadium (144) • Unquadpentium (145) • Unquadhexium (146) • Unquadseptium (147) • Unquadoctium (148) • Unquadennium (149) • Unpentnilium (150) • Unpentunium (151) • Unpentbium (152) • Unpenttrium (153) • Unpentquadium (154) • Unpentpentium (155)

 Acest articol despre un element chimic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !