José de San Martín
| General Don José Francisco de San Martín | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | José Francisco de San Martín y Matorras  |
| Născut | 25 februarie 1778 Yapeyú, Corrientes, Argentina |
| Decedat | (72 de ani) Boulogne-sur-Mer, Franța |
| Înmormântat | Catedral metropolitana de Buenos Aires[*] |
| Părinți | Juan de San Martín[*] Gregoria Matorras[*][1] |
| Frați și surori | Juan Fermín de San Martín[*] Jerónima San Martín de Buchardo y de Herrera[*] |
| Căsătorit cu | María de los Remedios de Escalada y la Quintana |
| Copii | María de las Mercedes Tomasa de San Martín y Escalada |
| Cetățenie |  Argentina |
| Religie | Romano-catolic |
| Ocupație | militar politician militar[*] |
| Limbi vorbite | limba spaniolă[2] |
| Protector al Perului | |
| În funcție 28 iulie 1821 – 20 septembrie 1822 | |
| Succedat de | Francisco Xavier de Luna Pizarro |
| Comandant Suprem al Armatei Chiliene | |
| În funcție 14 februarie 1817 – 20 iulie 1820 | |
| Precedat de | José Miguel Carrera |
| Succedat de | Bernardo O'Higgins |
| Comandant al Armatei Anzilor | |
| În funcție 12 ianuarie 1817 – 14 februarie 1817 | |
| Precedat de | José Miguel Carrera |
| Precedat de | Manuel Belgrano |
| Succedat de | José Rondeau |
| Premii | Ordinul Soarelui[*] doctor honoris causa de la Universidad Nacional Mayor de San Marcos[*] |
| Partid politic | Ejército patriota[*] |
| Alma mater | Seminario de Nobles[*] |
| Profesie | Ofițer |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
José Francisco de San Martín Matorras, cunoscut sub numele de José de San Martín (n. , África(d), Provincia Corrientes, Argentina – d. , Boulogne-sur-Mer, Nord-Pas-de-Calais, Franța), a fost un general argentinian, lider al luptei pentru independență din jumătatea sudică a Americii de Sud.
Născut la 25 februarie 1778 la Yapeyú, astăzi în Provincia Corrientes din Argentina, a plecat din țară la șapte ani și a studiat la o școală aristocratică din Madrid, Spania, unde s-a împrietenit cu chilianul Bernardo O'Higgins.
În 1808, după ce a luptat în armata spaniolă în Războiul Peninsular împotriva Franței, și după ce a participat la mai multe bătăliei, cum ar fi cea de la Bailén, San Martín a început să aibă contacte cu sudamericani susținători ai independenței față de Spania.
În 1812, a plecat din Anglia spre Buenos Aires, unde și-a oferit serviciile Provinciilor Unite ale Americii de Sud (Argentina de astăzi). După bătălia de la San Lorenzo din 1813, și după o perioadă în care a condus Armata Nordului în 1814, a început să-și aplice planul de înfrângere a armatei spaniole ce amenința Provinciile Unite din Perú Superior, luând un drum puțin umblat către Viceregatul Perú. Acest obiectiv a impus înființarea unei noi armate, Armata Anzilor, în Provincia Cuyo, Argentina. De acolo, el a condus Traversarea Anzilor în Chile și a învins armatele spaniole în bătălia de la Chacabuco și în cea de la Maipú (1818), eliberând astfel Chile de sub dominația regalistă. Apoi a plecat pe mare cu scopul de a ataca fortăreața spaniolă de la Lima, Perú.
La 12 iulie 1821, după ce a ocupat parțial Lima, San Martín a fost numit Protector al Perúlui, iar la 28 iulie s-a declarat oficial independența Perului. După un an, în urma unei întâlniri cu ușile închise cu libertadorul Simón Bolívar ținută la Guayaquil, Ecuador, la 22 iulie 1822, Bolívar și-a asumat misiunea de eliberare a Perului. San Martín a plecat pe neașteptate din țară și a renunțat la comanda armatei sale, ieșind din activitatea politică și militară. El s-a mutat în 1824 în Franța. Detaliile întâlnirii din 22 iulie nu au fost clarificate de istorici nici astăzi.
Împreună cu Simón Bolívar, San Martín este considerat unul dintre Eliberatorii Americii de Sud spaniole. El este eroul național al Argentinei, țară în care cea mai înaltă decorație se numește Ordinul Eliberatorului San Martin (în spaniolă Orden del Libertador San Martín).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- El Agricultor José de San Martín, de Ricardo Ernesto Montes i Bradley (Editorial Perspectivas, Mexico, 1952)
- Historia de San Martín y de la Emancipación Sudamericana, (Istoria lui San Martín și a emancipării sud-americane) de Bartolomé Mitre (1887)
- Historia Integral de la Argentina, (Istoria integrală a Argentinei) de Félix Luna (1994)
- San Martín en el Ejército Español en la península, (San Martín în armata spaniolă în peninsulă) de Adolfo Espíndola (1989)
- Documentos para la historia del Libertador General San Martín, (Documente privind istoria generalului eliberator San Martín) de la Instituto Nacional Sanmartiniano și Museo Histórico Nacional
- Historia de la Nación Argentina, (Istoria națiunii argentiniene) de Ricardo Levene (1940)
- Los mitos de la Historia Argentina 2, (Mituri ale istoriei Argentinei) de Felipe Pigna (2005)
- La Caballería Argentina en la historia del ejército, (Cavaleria argentiniană în istoria armatei) de Colonel José Luis Picciuolo (2001)
- Historia Militar del Perú (Istoria militară a Perului) de Carlos Dellepiane (1965)
- Captain of the Andes: The Life of José de San Martín, Liberator of Argentina, Chile and Peru, (Căpitanul Anzilor: viața lui José de San Martín, eliberator al Argentinei și al statelor Chile și Peru) de dr. Margaret H. Harrison, Richard H. Smith, New York, 1943. Republicat în 2007 de Kessinger Publishing LLC, Whitefish, MT, ISBN 1-4325-1830-5
- Epic of Latin America de John A. Crow ediția a patra (1992) University of California press. Berkeley și Los Angeles, California, și Londra
- San Martin: Argentine Soldier, American Hero (San Martin: soldat argentinian, erou american) de John Lynch (2009) Yale University Press. New Haven, Connecticut
- http://search.eb.com/eb/article-6398 La
|contribution-url=lipsește titlul (ajutor), Jose de San Martín, Encyclopedia Britannica Online, , pp. 1–6
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ El general José de San Martín y sus oportunidades de arribo a Montevideo (PDF) (în spaniolă),
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d José de San Martin, Find a Grave, accesat în
- ^ José de San Martín, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ „José de San Martín”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ José de San Martín, SNAC, accesat în
