Ion C. Chițimia

Date personale
Ion C. Chițimia
Născut	22 mai 1908
Decedat	19 februarie 1996 (87 de ani)
Cetățenie	România^[1]
Ocupație	filolog[*]
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Ion C. Chițimia (n. 22 mai 1908, Albulești, Mehedinți (?) – d. 19 februarie 1996) a fost un filolog român, cercetător științific în domeniile literaturii, istoriei literare, profesor universitar și publicist. Specializare în literatura veche, literatura poloneză și folclor.

Studii secundare și universitare[modificare | modificare sursă]

Învățământul secundar l-a absolvit la liceul „Traian” din Turnu Severin. În cadrul studiului de filologie și lingvistică la București, i-a avut profesori pe Nicolae Cartojan și Ovid Densusianu. Studii de specializare la Universitatea din Varșovia (1934-1938; printre profesori a fost Julian Krzyzanowski), care l-au consacrat ca polonist.

Activitatea de cercetare^[2][modificare | modificare sursă]

Domeniile de interes deosebit[modificare | modificare sursă]

studii despre cultura și literatura română veche, cu prelungiri spre cea modernă (Nicolae Bălcescu, B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Grigore Alexandrescu etc.)
studii despre civilizația și literatura poloneză (Maciej Miechowita, Adam Mickiewicz, Jarosław Iwaszkiewicz („Eleuter”), Martin Kromer, Jan Kochanowski, Maria Konopnicka etc.)
studii despre folclor și cărțile populare
studii de literatură universală și comparată

Publicistica[modificare | modificare sursă]

Debutul publicistic l-a avut ca medievist cu teza de licență despre cronicile slavo-române din secolul al XVI-lea, îndeosebi cu un studiu despre Cronica lui Ștefan cel Mare, publicat în 1939 în Cercetări literare^[3].

Printre primii care i-au recunoscut calitățile de cercetător au fost Nicolae Cartojan (în Istoria literaturii române vechi^[4]) și Constantin C. Giurescu (în Revista istorică română, 1943)^[5].

Bibliografie (parțială)[modificare | modificare sursă]

Studii și antologii[modificare | modificare sursă]

Începuturile scrisului în limba română
Antologie de literatură populară (I-III, 1953-1967)
Cărțile populare în literatura românească, I-II, EPL, București, 1963 (împreună cu Dan Simonescu)
Folcloriști și folcloristică românească, 1968
Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971
Probleme de bază ale literaturii române vechi, 1972 (inter alia, despre circulația și relevanța narațiunilor populare Esopia, Alexandria, Archirie și Anadan)
Istoria teatrului în Moldova, 1975 (împreună cu T. T. Burada)

Ediții îngrijite[modificare | modificare sursă]

Biblia de la București, 1988 - coordonatorul ediției

Articole în periodice de specialitate[modificare | modificare sursă]

L'évolution de la fable en tant que structure et art littéraires, în: Zagadnienia Rodzajow Literackich, 15:2, 1972 (p. 29-35)
L'évolution du type de la fable ésopique dans les littératures européennes, în: Actes du VIe Congrès de l'Association internationale de littérature comparée, éd. Michel Cadot et al., Stuttgart, Bieber, 1975 (p. 597-600)

Note[modificare | modificare sursă]

^ BnF catalogue général, accesat în 27 martie 2017
^ Datcu, Iordan, Centenar: profesorul Ion C. Chițimia, în: România literară, 22, 2008 [1]^{[nefuncțională]}
^ Cercetări literare, III, 1939, p. 219-293
^ Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, II, 1940: „a verificat punct cu punct după còpii fotografice ale cronicei, aduse de noi, datele d-lui [Olgierd] Górka [1931], și, rectificând unele lucruri greșite, a ajuns la concluzii cu totul diferite de ale istoricului polon (...). Deși argumentele aduse de d. Chițimia nu sunt toate deopotrivă de convingătoare, totuși ipoteza pusă în discuție de d-sa are meritul de a îndrepta cercetările pe o nouă cale.”
^ Giurescu, C. C., în Revista istorică română, 1943, p. 95: „D. Chițimia este, incontestabil, învățatul român care s-a ocupat cel mai aproape de Cronica lui Ștefan cel Mare scrisă în limba germană și descoperită de profesorul Górka la München. D-sa a supus această cronică la o analiză amănunțită și a dat o ediție completă a ei (reproducerea fotografică a ms., text german și traducere românească). Concluziile la care ajunge d. Chițimia mi se par întemeiate; (...)”

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Datcu, Iordan, Centenar: profesorul Ion C. Chițimia, în: România literară^{[nefuncțională]}, nr. 22, 2008

[ad35c593b32d63d98fb32465abd8a729-1] BnF catalogue général, accesat în 27 martie 2017

[2] Datcu, Iordan, Centenar: profesorul Ion C. Chițimia, în: România literară, 22, 2008 [1]^{[nefuncțională]}

[3] Cercetări literare, III, 1939, p. 219-293

[4] Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, II, 1940: „a verificat punct cu punct după còpii fotografice ale cronicei, aduse de noi, datele d-lui [Olgierd] Górka [1931], și, rectificând unele lucruri greșite, a ajuns la concluzii cu totul diferite de ale istoricului polon (...). Deși argumentele aduse de d. Chițimia nu sunt toate deopotrivă de convingătoare, totuși ipoteza pusă în discuție de d-sa are meritul de a îndrepta cercetările pe o nouă cale.”

[5] Giurescu, C. C., în Revista istorică română, 1943, p. 95: „D. Chițimia este, incontestabil, învățatul român care s-a ocupat cel mai aproape de Cronica lui Ștefan cel Mare scrisă în limba germană și descoperită de profesorul Górka la München. D-sa a supus această cronică la o analiză amănunțită și a dat o ediție completă a ei (reproducerea fotografică a ms., text german și traducere românească). Concluziile la care ajunge d. Chițimia mi se par întemeiate; (...)”

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]