Insula Šarengrad
| Insula Šarengrad | |
 | |
| Geografie | |
|---|---|
| Poziție | Fluviul Dunărea |
| Ocean/Mare | Dunărea  |
| Coordonate | 45°15′40″N 19°14′30″E / 45.2611°N 19.2417°E |
| Țară | |
| Croația / Serbia | |
Modifică date / text  | |
Insula Šarengrad (în croată Šarengradska ada, în sârbă Шаренградска ада, cu alfabetul latin: Šarengradska ada) este o insulă disputată de pe fluviul Dunărea, situată în apropierea satului Šarengrad din Croația.[2] Insula s-a format în 1909, după construcția canalului Mohovo-Šarengrad.[3]
În timpul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia insula era parte a Republicii Socialiste Croația. Pe timpul Războiului Croat de Independență, Armata Populară Iugoslavă și milițiile sârbe au ocupat insula.[necesită citare]
În 1991, Croația și-a declarat independența. Decizia Comisiei de Arbitraj Badinter a fost că frontierele între fostele republici iugoslave ar trebui să devină granițele dintre noile țări[4][5][6], dar insula a rămas sub control sârb, la fel cum erau la acea vreme și alte părți ale Oblastului Autonom Sârb Slavonia Orientală, Baranja și Syrmia de Vest (estul Croației).
După acordul de pace din 1998, Slavonia Orientală, Baranja și Syrmia de Vest au fost retrocedate Croației, dar insula Šarengrad a rămas sub ocupație militară sârbă. O situație similară s-a petrecut și cu insula Vukovar.
În 2002, armata sârbă a deschis focul pe insulă împotriva președintelui cantonului croat Vukovar-Srijem, Nikola Safer, și a însoțitorilor săi, printre care și patru copii, pe când se deplasa la o întâlnire cu colegii săi din Serbia, deși primise în prealabil acceptul formal al oficialităților sârbe.[7][8]
În 2004, Serbia și-a retras armata de pe insulă, pe care a înlocuit-o cu unități de poliție. Oricărui cetățean croat sau străin i se permite accesul pe insulă traversând punctul de frontieră Bačka Palanka - Ilok.[necesită citare] Cu toate acestea, cetățenii croați care dețineau înainte de război terenuri pe insulă nu pot reintra în posesia lor. Registrele de carte funciară se află în posesia autorităților croate, dar partea sârbă nu recunoaște aceste proprietăți. În 2009, insula a fost deschisă publicului pentru activități recreative, după semnarea unui acord sârbo-croat temporar.[9]
Poziția oficială a Serbiei este că, deoarece insula Šarengrad este apropiată de malul estic al Dunării, fiind situată între șenalul navigabil și malul sârbesc, înseamnă că ea este teritoriu al Serbiei, conform reglementărilor internaționale în astfel de cazuri. De cealaltă parte, poziția oficială a Croației este că recomandarea Comisiei de Arbitraj a Conferinței de Pace pentru fosta Iugoslavie (Badinter) este finală și fără drept de apel, așa că insula este teritoriu croat.[necesită citare] Din perspectiva comunității internaționale, insula este parte a statului croat, conform frontierei recunoscute internațional.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ hr Inet.hr: Šarengrad Arhivat în , la Wayback Machine. - Accesat la data de 16 martie 2011
- ^ hr Vjesnik: Od ljeta dostupna i Šarengradska ada - Accesat la data de 16 martie 2011
- ^ Ejil.org: Decizia Comisiei Badinter Arhivat în , la Wayback Machine. - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ hr Inet.hr: Support - Accesat la data de 16 martie 2011
- ^ George Limantzakis (). „A New Page on Serbian-Croatian Bilateral Relations and the Danube Border Dispute”. Europe'sWorld. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ hr Slobodna Dalmacja Incident na Dunavu Jugoslavenska Vojska kod Šarengradske Ade pucala na hrvatsko izaslanstvo Publicat pe 29 iulie 2002 - Accesat la data de 16 martie 2011
- ^ UNMIK: Morning Edition Arhivat în , la Wayback Machine. Publicat pe 29 iulie 2002 - Accesat la data de 16 martie 2011
- ^ hr Vjesnik: Od ljeta dostupna i Šarengradska ada
