Iacob Lazăr
| Iacob Lazăr | |
 Iacob Lazăr, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 28 martie 1884 Peșteș |
| Decedat | 1951 |
| Copii | Caius Iacob[1]  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Profesor |
Modifică date / text  | |
Iacob G. Lazăr (n. 28 martie 1884, Peșteș, județul Bihor - d. 1951) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[2]:p. 77[3] A devenit ulterior deputat, senator și președinte al Casei Naționale Bihor.
Activitate didactică[modificare | modificare sursă]
A fost profesor la Institutul Teologic Ortodox din Arad între anii 1908-1922, profesor la Facultatea de Drept din Oradea, decan al Facultății de Drept din Oradea (1925-1927), doctor în teologie, profesor de drept bisericesc la Facultatea de Drept din Oradea (1934-1938), profesor la Facultatea de Drept din Cluj, iar de la 1 decembrie 1918 a fost profesor la Facultatea de Teologie a Universității din București.[4]
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
A fost deputat și senator din Arad și delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918 în calitate de reprezentant al Cercului Arad.[4]
Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]
Între anii 1918-1919, Iacob Lazăr a făcut parte din redacția ziarului „Românul” din Arad.[4]
Decorații[modificare | modificare sursă]
1921- a primit Ordinul Coroana României în grad de ofițer
1930- a primit Steaua României în grad de ofițer [5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ , p. 244 https://doi.org/10.13111/2066-8201.2020.12.1.23 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b c Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, Editura Academiei Române, București, 2005, pp. 173-174.
- ^ Anuarul 1936-1937. „UNIVERSITATE A „REGEL E FERDINAN D I " DIN CLUJ RECTORATUL , p.137”.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, Editura Academiei Române, București, 2005.
- Raze de lumină în cultura orădeană interbelică. coordonator Livia Ghiurcuța, Editura Primus, 2010, p.201-230.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații