Georges Jacques Danton

Georges Jacques Danton
Date personale
Născut	26 octombrie 1759[1] Arcis-sur-Aube, Champagne-Ardenne, Franța
Decedat	5 aprilie 1794 (34 de ani)[2][3][4][1] Paris, Prima Republică Franceză[5][6]
Înmormântat	cimetière des Errancis[*][[cimetière des Errancis (cemetery located in Paris, in France)|​]]
Cauza decesului	pedeapsa cu moartea (decapitare)
Căsătorit cu	Antoinette Gabrielle Danton[*][[Antoinette Gabrielle Danton (Wife of Georges Jacques Danton)|​]] () Louise Sébastienne Danton[*][[Louise Sébastienne Danton ((1776-1856))|​]]
Ocupație	avocat revoluționar politician
Locul desfășurării activității	Paris
Limbi vorbite	limba franceză[4][7]
Activitate
Partid politic	Clubul cordelierilor[*]​
Semnătură
Modifică date / text

Georges Jacques Danton (n. 26 octombrie 1759, Arcis-sur-Aube, Departamentul Aube - d. 5 aprilie 1794, Paris), avocat și om politic, a fost unul din conducătorii Revoluției franceze și conducătorul primului Comité de salut public (până în 10 iulie 1793). A fost cunoscut pentru talentul său oratoric. A fost fondator al Clubului cordelierilor, membru al Comitetului Salvării Publice și ministru de justiție după răscoala din 10 august 1792. Acuzat de moderație și de trădare de către robespierriști pentru că a cerut încetarea terorii, a fost în final ghilotinat.

Georges Jacques Danton era îndrăzneț și hotărât, un orator strălucit, dar totodată avea o fire oarecum dezechilibrată. Idealurile sale erau „libertatea și proprietatea”. Fiind întemnițat în închisoarea Luxemburg, Danton n-a plecat capul în fața dictatorului Robespierre. Vestitele lui fraze: „... cu 12 luni în urmă am propus să fie instituit acest tribunal revoluționar. Acum îmi cer scuze pentru asta de la Dumnezeu și de la oameni” și „Robespierre va urma după mine”, arată disperarea, dar și tăria de caracter a „gigantului” Revoluției franceze.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• Danton de Camil Petrescu.

Acest articol biografic despre un politician francez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!