Fratelia
| Fratelia | |
| — cartier — | |
 Fratelia (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°43′20″N 21°12′56″E / 45.722121°N 21.21549°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Municipiu |  Timișoara |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Fratelia (în maghiară Újtesöld, alternativ Újkissoda, în trad. "Chișoda Nouă", în germană Neu-Kischoda) este un cartier amplasat în partea de sud a Timișoarei.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Fratelia ar putea fi considerat pe moment cel mai vechi cartier al Timișoarei deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale așezărilor omenești din zonă, datate cu mai bine de 6.000 de ani în urmă. Arheologii au găsit aici urme ale unor bordeie ale agricultorilor și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la iveală și o necropolă de incinerație, cu peste 200 de morminte, când se făceau săpături pentru construcții noi. Urnele funerare recuperate au fost duse la Muzeul Banatului iar astăzi o parte dintre ele pot fi văzute de public, într-o expoziție legată chiar de urnele funerare din Banat.
În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a fost înființată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înființat prin parcelarea moșiilor Kenda și Besseny cu scopul maghiarizării Timișoarei.[1] El a fost o colonie muncitorească, populată de muncitori din fabrici și cei mai săraci, numit o vreme Chișoda Nouă. La 1930 avea 7.683 de locuitori, dintre care 3.388 maghiari, 3.160 germani și 867 români. Satul nu aparținea Timișoarei, era la periferie, iar primele tentative de a-l alipi orașului au fost între cele două războaie mondiale, când s-a construit linia de tramvai. Fratelia devine a VI-a circumscripție a Timișoarei abia în 1948. La margine, exista cărămidăria orașului, înlocuită în anii ’80 cu Termocentrala.
Cartierul astăzi[modificare | modificare sursă]
Fratelia este despărțită de cartierul Elisabetin prin strada Gavril Musicescu, o stradă în formă de L care este una dintre cele mai lungi din Timișoara. Strada Musicescu începe în apropierea pieței Doina, continuă câteva sute de metri spre sud paralel cu Calea Șagului, apoi face un cot de 90° spre est, prelungindu-se până dincolo de Calea Girocului (Martirilor), pierzându-se, după ce parcurge câțiva kilometri, undeva în noua zonă rezidențială Urseni.
Fratelia a fost împărțită în două zone, Fratelia A, situată către Calea Șagului și Fratelia B, situată către Calea Girocului (Martirilor). Cele două zone sunt despărțite prin strada Cercului, numită popular ștrec, adică locul unde odinioară era o cale ferată. La sud-vest de Fratelia se găsește Zona Steaua, la vest Zona Calea Șagului, iar la nord-est Zona Braytim. Spre sud este un teren viran, apoi localitatea Chișoda.
Biserici din Fratelia[modificare | modificare sursă]
- Biserica Ortodoxă Fratelia „Sf. Ap. Petru și Pavel”, 1963, preoți: Ioan Drăgănescu, Iosif Ciocloda, Ioan Bălăngean, Ioan Novac și diacon Alexandru Ranca [2]
- Biserica Catolică Parohială „Sfântul Josif” Timișoara VI.- Fratelia. (Str. Ana Ipătescu Nr. 48)
- Biserica romano-catolică Fratelia B “Adormirea Maicii Domnului”, filială a parohiei Timisoara VI.- Fratelia (Str. Pavlov Nr. 28)
Alte detalii[modificare | modificare sursă]
Chișodei este o stație a tramvaiului 7. Ea este localizatǎ lângǎ Biserica Romano-Catolică.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș. Vol. 1. Etnie, evoluție istorică și stratificare oiconimică, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- ^ Mitropolia Banatului Arhivat în , la Wayback Machine. -sit oficial
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Medeleț, Florin, Buruleanu, Dan, Timișoara. Povestea orașelor sale
- www.evz.ro
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- en Despre Fratelia
| |||||||||||
