Franț Țandără
| Franț Țandără | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (74 de ani) Giurgiu, Giurgiu, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | torționar[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Franț Țandără (n. – d. , Giurgiu, Giurgiu, România) a fost un comunist român și torționar auto-descris.
Țandără s-a născut într-o familie săracă și disfuncțională. Abandonat de ambii părinți, el a devenit copil de trupă la vârsta de 11 ani.[1] După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, el a dus o viață de vagabond, înainte de a deveni în 1946 simpatizant al Partidului Comunist Român la Giurgiu.[2] Potrivit relatării sale dintr-un interviu,[3] el a devenit apropiat a lui Pavel Ștefan, un șef comunist local, care i-a găsit de lucru la sindicatul de la Căile Ferate Române. Totuși, după o dispută cu tatăl său, Țandără l-a ucis pe tatăl său cu un topor;[4] a fost reținut și condamnat la 12 ani de muncă zilnică.[3]
Țandără a petrecut câțiva ani lucrând forțat la Canalul Dunăre - Marea Neagră și ar fi servit ca informator al autorităților comuniste în taberele de reeducare de acolo.[3] După ce a fost transferat la Culmea, a fost trimis în august 1951 la Spitalul de Psihiatrie nr. 9 la București, unde susține că a fost angajat la Securitate pentru a ajuta la torturarea și uciderea prizonierilor politici.[3][2] El a fost eliberat devreme, după ce a primit o grațiere prezidențială și susține că aceasta ar fi fost semnată de scriitorul Mihail Sadoveanu pe când era președintele Parlamentului.[5].[3] În 1956, Țandără a cedat presiunii psihice și a fost internat într-un spital de psihiatrie. După eliberare a lucrat ca tâmplar și apicultor.[1]
Conform propriilor sale declarații, Țandără a torturat și a ucis peste 100 de persoane și s-a bucurat să facă acest lucru,[6] afirmând: „Am urât la maximum burghezia. Am vrut să-i omor pe toți ".[7] Afirmațiile sale, unde a cerut să fie judecat de un tribunal al victimelor sale, fac obiectul cărții din 1999 Drumul Damascului: Spovedania unui fost torționar de Doina Jela.[8][1]
Potrivit Variety, din cei aproximativ 1.700 de români a căror misiune sub regimul comunist era tortura prizonierii politici, Țandără a fost singurul care a simțit nevoia să se spovedească.[9] A murit în 2004 la Giurgiu, fără să fi fost niciodată urmărit penal pentru crimele pe care le-a mărturisit.[3]
Povestea sa este prezentată în După-amiaza unui torționar, un film biografic românesc din 2001, regizat de Lucian Pintilie, bazat pe cartea Jelei și cu Gheorghe Dinică în rolul Țandără.[10]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Petrinca, Ruxandra (). „Halfway Between Memory and History: Romanian Gulag Memoirs as a Genre”. Slovo. UCL Press. 29 (1): 2–30. doi:10.14324/111.0954-6839.056. ISSN 0954-6839.
- ^ a b Antoniu, Paul (). „Relația cu Securitatea și interviu cu Franz Țandără - Securist torționar”. Accesat în .}
- ^ a b c d e f Anton, Fabian (). „Cuvinte pentru comuniști. O convorbire cu torționarul Franț Țandără”. Observator Cultural.
- ^ Gheorghe, Răzvan (), Cum își DRESA Securitatea CRIMINALII în masă. Paricidul Franț Țandără, torționarul profanator de cadavre (în engleză), www.podul.ro
- ^ Cioroianu, Pe umerii lui Marx, p.282
- ^ Saiu, Florian (). „Dezvăluirile unui torționar: „Ceaușescu? Un infractor nenorocit, dădea lovituri pe la Piatra Olt"”. evz.ro.
- ^ Novac, Catalina (). Long-term traumatic experiences of imprisonment and their impact on the well-being of political prisoners of the Romanian Gulag (Teză). Universitatea din Rochester. ISBN 978-0-542-05636-9.
- ^ Jela, Doina (). Drumul Damascului: spovedania unui fost torționar. București: Humanitas. ISBN 973-28-0993-0. OCLC 879018233.
- ^ Young, Deborah (). „The Afternoon of a Torturer”. Variety. Accesat în .
- ^ Saiu, Florian (). „Drumul Damascului. Spovedania terifiantă a unui fost torționar: Franț Țandără”. evz.ro.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Ion, Alin (). „Cum se lăuda într-un interviu torționarul Franz Țandără cu ororile pe care le comitea. „Era o plăcere de a tortura; era o distracție"”. Adevărul.
- Davidesco, Marius (). „Povestea unui torționar: Franz Țandără”. mariusdavidesco.wordpress.com.