Florența
| Florența | |||||
| Firenze | |||||
| — Orașe — | |||||
 | |||||
| |||||
  Florența Florența (Italia) | |||||
| Coordonate: 43°47′N 11°15′E / 43.783°N 11.250°E | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Țară |  Italia | ||||
| Regiune |  Toscana | ||||
| Provincie |  Florența | ||||
| cod ISTAT | 048017 | ||||
| Guvernare | |||||
| - Primar | Dario Nardella (Partito Democratico, ) | ||||
| Suprafață[2] | |||||
| - Oraș | 102,41 km² | ||||
| Altitudine[3] | 50 m.d.m. | ||||
| Populație (30 aprilie 2009)[1] | |||||
| - Oraș | 368.362 locuitori | ||||
| - Densitate | 3.596,9 loc./km² | ||||
| Fus orar | CET (+1) | ||||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||||
| Cod poștal | 50121-50145 | ||||
| Prefix telefonic | 055 | ||||
| Localități înfrățite | |||||
| - 41 orașe înfrățite | listă | ||||
| Prezență online | |||||
| Site oficial OpenStreetMap relation  | |||||
.svg) | |||||
Modifică date / text  | |||||
| Centrul Istoric al Florenței | |
| Patrimoniul Mondial UNESCO | |
 | |
| Țara | Italia |
|---|---|
| Unitate administrativă | città metropolitana di Firenze[*], Toscana |
| Tip | Cultural |
| Criterii | i, ii, iii, iv, vi |
| Referință | 174 |
| Regiunea** | Europa și America de Nord |
| Anul | 1982 (Sesiunea a 6-a) |
Centrul Istoric al Florenței Centrul Istoric al Florenței (Italia) | |
| Coordonate | 43°46′17″N 11°15′15″E / 43.771388888889°N 11.254166666667°E |
| * Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
| Modifică date / text | |
Florența (în italiană Firenze) este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența. Este cel mai populat oraș din Toscana, cu o populație de 367.569 de locuitori (1.500.000 în zona metropolitană).[4]
Generalități[modificare | modificare sursă]
Orașul se află pe râul Arno și este cunoscut pentru istoria și importanța sa în Evul Mediu și în Renaștere, în special pentru arta și arhitectura sa. Un centru comercial și economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate orașe ale timpurilor,[5] Florența este considerat locul de naștere al Renașterii italiene; de fapt a fost numită Atena din Evul Mediu.[6] A fost mult timp sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 până în 1870 orașul a fost de asemenea capitala Regatului Italiei.
Centrul istoric al Florenței atrage anual milioane de turiști și a fost declarat de UNESCO Patrimoniu mondial în 1982. Florența este unul din cele mai frumoase orașe din lume, cu o istorie și cultură remarcabilă. Centrul istoric din Florența este alcătuit din numeroase piețe elegante, palate renascentiste, academii, parcuri, grădini, biserici, mănăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul este una din cele mai căutate destinații turistice din lume.
Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și de la Galeria Uffizi, (care primește aproximativ 1,6 milioane de turiști pe an).[7] Florența este probabil ultimul oraș conservat al Renașterii din lume[8] și este considerat de mulți ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naștere sau de domiciliu a numeroase personalități istorice marcante, cum ar fi: Dante, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Amerigo Vespucci, Botticelli, Niccolò Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale și Emilio Pucci.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Florența are o istorie lungă și plină de evenimente, fiind un oraș roman, apoi capitala Republicii Florentine și leagănul Renașterii italiene. Florența a fost unul din cele mai importante orașe din Europa și din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la 1500.[9]
Influența Florenței în domeniile artei și culturii era așa de puternică încât dialectul vorbit în secolul al XIV-lea a fost și este baza limbii italiene literare. Aproape toți scriitorii și poeții din literatura italiană sunt oarecum legați de Florența, acest lucru ducând în cele din urmă la adoptarea dialectului florentin mai presus de toate dialectele locale, ca limbă literară.[10]
Florinul de aur, moneda Florenței, a fost motorul care a scos Europa din evul mediu. Florența a finanțat dezvoltarea industriei în toată Europa - din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon până în Ungaria. Republica Florentină i-a finanțat pe regii englezi în timpul Războiului de o sută de ani. Florența a finanțat de asemenea papalitatea, inclusiv construcția Avignon și reconstrucția Romei, când papalitatea s-a întors din Exilul de la Avignon.
Florența a fost casa familiei Medici, una dintre cele mai importante familii de nobili din istorie. Lorenzo de' Medici a fost considerat un geniu politic și cultural din Italia în secolul al XV-lea. Doi membri ai familiei, au fost papi: Leo X și Clement VII la începutul secolului al XVI-lea. Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea al Franței și, după moartea sa în 1559, a domnit ca regent în Franța. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Florența - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Baptisteriul San Giovanni, stil romanic (secolul XI-secolul XII)
- Domul Santa Maria del Fiore, stil romanic și gotic (secolul XII-secolul XIV)
- Santa Croce - stil gotic (cu monumentele funerare ale lui Dante Alighieri, Michelangelo, Galileo Galilei, Niccolò Machiavelli etc.)
- Biserica San Lorenzo, construită în 390, reconstruită în 1425 de Brunelleschi, cu monumentele funerare ale familiei Medici.
- Biserica Ognissanti, cu picturi de Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio etc.
Palate ale Renașterii[modificare | modificare sursă]
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Domul Santa Maria del Fiore, campanila și baptisteriul San Giovanni, Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie; Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze(de)[traduceți], cea mai mare bibliotecă din Italia; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Bazilica Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piazzale Michelangelo, unde se află replica în bronz a statuii lui David etc.
„Coridorul Vasari” („Il Corridoio vasariano”)[modificare | modificare sursă]
Un coridor secret (asemănător "Pasajului Borgo" din Vatican) se găsește la Florența. La cererea ducelui Cosimo I de Medici, Giorgio Vasari a construit în 1565 "Il Corridoio vasariano", o pasarelă secretă, care unea Palazzo Vecchio (reședința oficială) cu Palazzo Pitti, parcurgând Muzeul Uffizi și traversând apoi fluviul Arno peste Ponte Vecchio. Coridorul a servit ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală, în caz de necesitate.
Economie[modificare | modificare sursă]
Principalele ramuri industriale ale Florenței sunt industria textilă, marochinăria și prelucrarea metalelor prețioase.
Turismul este bine dezvoltat.
Transporturi[modificare | modificare sursă]
În anul 1992 a fost dată în folosință Calea ferată de mare viteză Florența-Roma(en)[traduceți], parte a proiectului căilor ferate de mare viteză din Italia. Principala stație feroviară a orașului este Gara Firenze Santa Maria Novella(en)[traduceți].
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Dante Alighieri (1265-1321), poet, filozof și om de stat
- Leonardo da Vinci (1452-1519), a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți al Renașterii.
- Alberto Magnelli, artist
- Lorenzo De'Medici (1449 - 1492), numit "il Magnifico"
- Niccolò Machiavelli (1469 – 1527), gânditor politic
- Girolamo Savonarola († 1498), călugăr dominican, filosof
- Giovanni Domenico Ferretti (1692-1768), pictor
- Francisc al II-lea de Habsburg-Lothringen, ultimul împărat romano-german, ulterior împărat al Austriei (cu numele de Francisc I)
- Filippo Neri, sfânt
- Benvenuto Cellini, giuvaergiu și sculptor
- Vittoria Puccini, actriță
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ ‘City’ population (i.e., that of the comune or municipality) from demographic balance: January–April 2009[nefuncțională], ISTAT.
- ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în
- ^ https://www.tuttitalia.it/toscana/77-firenze/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Bilancio demografico anno 2008, dati ISTAT
- ^ „Economy of Renaissance Florence, Richard A. Goldthwaite, Book – Barnes & Noble”. Search.barnesandnoble.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Profs. Spencer Baynes, L.L.D., and W. Robertson Smith, L.L.D., Encyclopaedia Britannica. Akron, Ohio: The Werner Company, 1907: p.675
- ^ „Contact Support”. Itvnews.tv. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Miner, Jennifer (). „Florence Art Tours, Florence Museums, Florence Architecture”. Travelguide.affordabletours.com. Accesat în .
- ^ Britannica Concise Encyclopedia. „Florence (Italy) – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. Accesat în .
- ^ „History of the Italian Language”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Florența la Wikimedia Commons- Ghid de Turism la Florența
- Florence Photos Arhivat în , la Wayback Machine. (English)
- Florenta - eterna Renaștere Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2011, Revista Magazin
- Florenta - Acolo toamna vine degeaba, 8 octombrie 2006, Cornelia Preda, Jurnalul Național
Imagini
- Florența: Călătorie virtuală în orașul Renașterii (Engleză/Italiană)
- Fotografii ale palatelor Renașterii
- Panorama of Florence by satellite Arhivat în , la Wayback Machine.
- Photo Gallery of Florence
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Fațada Catedralei Santa Maria del Fiore (Il Duomo) -
Catedrala Santa Maria del Fiore şi turnul Campanile -
Panorama -
Panorama Florenţei
Baptisteriul San Giovanni - Poarta Paradisului[modificare | modificare sursă]
Schema basoreliefurilor: 1. Adam și Eva 2. Cain și Abel 3. Noe 4. Abraham și Isaac 5. Jacob și Esau 6. Iosif și Beniamin 7. Moise 8. Iosua 9. David și Goliat 10. Solomon și Regina din Saba.
-
Schema celor 10 casete -
Poarta Paradisului cu 10 casete din bronz aurit (Lorenzo Ghiberti, sec.15) -
Adam şi Eva -
Cain şi Abel -
Noe -
Abraham şi Isaac -
Jacob şi Esau -
Iosif şi Beniamin -
Moise -
Iosua -
David şi Goliat -
Solomon şi Regina din Saba
| |||||||||||
| |||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|