Filipa de Hainault

Filipa de Hainault
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Valenciennes, Țările de Jos de Sud, Franța[1] Modificați la Wikidata
Decedată (55 de ani) Modificați la Wikidata
Windsor and Maidenhead, Berkshire, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCatedrala Westminster Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiEdem Modificați la Wikidata
PărințiWilhelm I de Hainault[*]​
Ioana de Valois[*]​ Modificați la Wikidata
Frați și suroriWillem al IV-lea de Olanda[*]​
Margareta a II-a[*]​
Ioana de Hainaut Modificați la Wikidata
Căsătorită cuEduard al III-lea al Angliei (din )[2] Modificați la Wikidata
CopiiEduard Prințul Negru[2]
Joan of England[*][[Joan of England (daughter of Edward III of England)|​]][3]
Lionel of Antwerp, 1st Duke of Clarence[*][[Lionel of Antwerp, 1st Duke of Clarence (Prince of England)|​]][2]
Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster[2]
Edmund de Langley, primul Duce de York[2]
Mary of Waltham[*][[Mary of Waltham (English princess, Duchess of Britain)|​]]
Thomas of Woodstock, 1st Duke of Gloucester[*][[Thomas of Woodstock, 1st Duke of Gloucester (thirteenth and youngest child of King Edward III of England and Philippa of Hainault)|​]][2]
Joan of England[*][[Joan of England (Peerage person ID=104933)|​]][3]
Isabella de Coucy[*][[Isabella de Coucy (English princess)|​]][3]
William of Hatfield[*][[William of Hatfield (Son of Edward III who died shortly after birth)|​]][3]
...încă 4 Modificați la Wikidata
OcupațieRegent Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriconte
regină consoartă (–)
Familie nobiliarăCasa de Plantagenet
Regină consort a Angliei
Domnie24 ianuarie 1328 – 15 august 1369
Încoronare4 martie 1330
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Filipa de Hainault (în franceză Philippe d'Avesnes; n. , Valenciennes, Țările de Jos de Sud, Franța – d. , Windsor and Maidenhead, Berkshire, Regatul Angliei) a fost regină consoartă prin căsătoria cu regele Eduard al III-lea al Angliei.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Căsătoria Filipei cu Eduard a fost inițiată de Isabella, regina Angliei, care dorea să întărească monarhia engleză după rebeliunea desfășurată împotriva soțului ei, Eduard al II-lea. Alianța dintre Franța și Anglia a ajutat-o ​​să finanțeze invazia Angliei și să consolideze poziția lui Eduard al II-lea ca moștenitor al tronului.[5] Deoarece atât Filipa cât și soțul ei erau descendenți direcți ai regelui Filip al III-lea al Franței, regina Isabella spera să întărească poziția Angliei ca pretendentă a tronului francez. Nașterea primului fiu, Eduard de Woodstock, în 1330 a stabilit o uniune solidă a celor două puternice familii.

Viitorul ei soț al Filipei, ducele Eduard de Guyenne, a promis în 1326 să o ia în căsătorie în următorii doi ani.[6] Ei s-au căsătorit prin procură. Eduard l-a trimis în octombrie 1327 pe episcopul de Coventry „pentru a se căsători cu ea în numele său” la Valenciennes (al doilea oraș ca importanță din Hainaut).[7] Căsătoria a fost celebrată la York Minster la 24 ianuarie 1328, câteva luni după ascensiunea lui Eduard la tronul Angliei. În august 1328 zestrea Filipei a fost dublată așa cum Eduard a confirmat într-un document.[8]

Filipa a acționat ca regentă în câteva ocazii când soțul ei era departe de regat și l-a însoțit adesea în expedițiile sale în Scoția, Franța și Flandra. Ea a câștigat popularitate demonstrând bunătate și compasiune în 1347 când l-a convins pe regele Eduard să cruțe viața burghezilor din Calais.

Cel mai mare dintre cei 14 copii ai ei a fost Eduard, supranumit „Prințul Negru”, care a devenit un renumit lider militar. Moartea Filipei la vârsta de 55 de ani a fost provocată hidropizie. The Queen's College Oxford a fost fondat în onoarea ei.

Descendenți[modificare | modificare sursă]

Din căsătoria cu regele Eduard al III-lea al Angliei au rezultat următorii copii:

  • Eduard de Woodstock, prinț de Wales și de Aquitania (15 iunie 1330 – 8 iunie 1376), a murit inaintea tatălui său; titlul de „Prinț de Wales” nu a fost primit de următorul fiu ci regele Eduard a decis să-l numească moștenitor pe nepotul său, Richard al II-lea, fiul lui Eduard de Woodstock;
  • Isabella (16 Iunie 1332 – 5 octombrie 1382); s-a căsătorit cu lordul Enguerrand al VII-lea de Coucy; a avut urmași;
  • Ioana (19 decembrie 1333/28 Ianuarie 1334 – 1 Iulie 1348); a murit timpuriu;
  • William de Hatfield (1337–1337); a murit prematur;
  • Lionel de Antwerp, duce de Carence (29 noiembrie 1338 – 17 octombrie 1368); Jane Seymour a fost o descendentă a acestuia;
  • Ioan de Gaunt, (6 martie 1340 – 3 februarie 1399), duce de Lancaster; fiul său, Henric, a devenit rege al Angliei;
  • Edmund de Langley (5 iunie 1341 – 1 august 1402), a fost primul Duce de York; strănepotul său a fost Eduard al IV-lea al Angliei;.
  • Blanche (1342–1342) a murit curând după naștere;
  • Mary de Waltham, (10 octombrie 1344 – septembrie1361) ducesă de Brittania; s-a căsătorit cu John al IV-lea, duce de Brittania; nu a avut copii;
  • Margareta a Angliei, (20 iulie 1346 – octombrie/decembrie 1361); s-a căsătorit cu John Hastings, conte de Pembroke;
  • Thomas de Windsor (1347–1348); a murit tânăr de ciumă;
  • William de Windsor (1348–1348);
  • Thomas de Woodstock (7 ianuarie 1355 – 8/9 septembrie 1397) duce de Gloucester; nepotul său, Thomas Bourchier, a devenit cardinal.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Filipa de Hainault”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e f Kindred Britain 
  3. ^ a b c d The Peerage 
  4. ^ Strickland, Agnes, Lives of the queens of England from the Norman conquest, Vol.2, (George Barrie and Sons, 1902), 222.
  5. ^ May McKisack: Eduard III. and the Historians , vol. 45, History nr. 153, 1960, p. 6.
  6. ^ Geoffroy G. Sury, Guillaume Ier (d’Avesnes) comte de Hainaut et sa fille Philippe, in « Bayern Straubing Hennegau : la Maison de Bavière en Hainaut, XIVe - XVe s. », Edit. Geoffroy G. Sury, Bruxelles, © 2010 (2e éd.), p. 55 : - Un parchemin daté du 27/08/1326 à Mons, au sceau brisé, énonce qu’Edouard, duc de Guyenne (futur Edouard III roi d’Angleterre), fils aîné du roi Edouard (II) d’Angleterre, s’engage à prendre pour épouse, endéans les deux ans, Philippa, fille du comte Guillaume (Ier) de Hainaut, etc. In, G. Wymans, « Inventaire analytique du chartrier de la Trésorerie des comtes de Hainaut », aux A.E. Mons, n° d’ordre (cote) 574, Editions A.G.R., Bruxelles, 1985, p. 128.
  7. ^ Sury Geoffroy G., Guillaume Ier (d’Avesnes) comte de Hainaut et sa fille Philippe, in, « Bayern Straubing Hennegau : la Maison de Bavière en Hainaut, XIVe - XVe s. », Edit. Geoffroy G. Sury, Bruxelles, © 2010 (2e éd.), p. 55 : - Un parchemin daté du 30/08/1327 à Avignon, à un sceau, énonce que le pape Jean (XXII) accorde les dispenses nécessaires pour le mariage du roi Edouard (III) d’Angleterre et de Philippa, fille du comte Guillaume (Ier) de Hainaut, etc., sa parente au troisième degré. In, G. Wymans, « Inventaire analytique du chartrier de la Trésorerie des comtes de Hainaut », aux A.E. Mons, n° d’ordre (cote) 583, Editions A.G.R., Bruxelles, 1985, p. 130. ; - Un parchemin daté du 8/10/1327 à Nottingham, au sceau disparu, énonce qu’Edouard (III), roi d’Angleterre, donne procuration à R., évêque de Coventry, pour épouser en son nom, Philippa, fille du comte Guillaume (Ier) de Hainaut, etc., et régler la constitution de son douaire. In, G. Wymans, « Inventaire analytique du chartrier de la Trésorerie des comtes de Hainaut », aux A.E. Mons, n° d’ordre (cote) 587, Editions A.G.R., Bruxelles, 1985, p. 131.
  8. ^ Un parchemin daté du 15/08/1328 à Northampton, au sceau disparu, énonce qu’Edouard (III), roi d’Angleterre, confirme la fixation du douaire de son épouse Philippa de Hainaut. In, G. Wymans, « Inventaire analytique du chartrier de la Trésorerie des comtes de Hainaut », aux A.E. Mons, n° d’ordre (cote) 596, Editions A.G.R., Bruxelles, 1985, p. 132.


Regalitate engleză
Vacant
Ultimul titlu deținut de
Isabela a Franței 		Regină consort a Angliei
Lady a Irlandei
24 ianuarie 1328 – 15 august 1369 		Vacant
Următorul titlu deținut de
Ana de Bohemia


v • d • m
Consorți regali englezi
Matilda de Flandra (1066–1083) • Matilda a Scoției (1100–1118) • Adeliza de Louvain (1121–1135) • Matilda de Boulogne (1135–1152) • Geoffrey V de Anjou (1141) • Eleanor de Aquitania (1154–1189) • Margareta a Franței (1172–1183) • Berengaria de Navara (1191–1199) • Isabella de Angoulême (1200–1216) • Eleanor de Provence (1236–1272) • Eleonora a Castiliei (1272–1290) • Margareta a Franței (1299–1307) • Isabela a Franței (1308–1327) • Filipa de Hainault (1328–1369) • Ana de Bohemia (1383–1394) • Isabella de Valois (1396–1399) • Ioana de Navara (1403–1413) • Caterina de Valois (1420–1422) • Margareta de Anjou (1445–1471) • Elizabeth Woodville (1464–1483) • Anne Neville (1483–1485) • Elisabeta de York (1486–1503) • Catherine de Aragon (1509–1533) • Anne Boleyn (1533–1536) • Jane Seymour (1536–1537) • Anne de Cleves (1540) • Catherine Howard (1540–1542) • Catherine Parr (1543–1547) • Lordul Guilford Dudley (1553) • Ana a Danemarcei (1603–1619) • Henrietta Maria a Franței (1625–1649) • Ecaterina de Braganza (1662–1685) • Mary de Modena (1685–1688) • George al Danemarcei (1702–1707)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filipa_de_Hainault&oldid=16149244