Discuție:Județul Tulcea

	Articolul Județul Tulcea este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Pun aici, pentru a fi la îndemână, ceea ce 217.10.215.82 a modificat în data de 4 august 2005 la ora 12:19 la articolul Tulcea (oraș). Oricum, trebuie puse diacritice, respectiv verificată originea textului. --Vlad 4 august 2005 10:37 (UTC)

"JUDEȚUL TULCEA

Scurt Istoric

Arheologii au descoperit urme ale existentei umane in nordul Dobrogei datand din neolitic (aproximativ 5.500-2.799 i.Hr.), in zona comunei baia (Cultura Hamangia) in lunca Dunarii (Jijila, Garvan, Vacareni, Somova, Tulcea). La sfarsitul secolului al VII-lea, cand a inceput colonizarea greaca a tarmului vestic al Marii Negre, au ramas numeroase vestigii ale unirii dintre poputatie geto-dacica autohtona si colonistii greci. Sfarsitul secolului I i.Hr., cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre s-au unit, formand regatul Pontic. Romanii au devenit activi la sud de Dunare. neincetatele invazii la nord de Dunare ale celtilor, scitilor, sarmati si bastarni, insecuritatea zonei si pericolele iernilor grele ne fac o imagime asupra vietii in nordul Dobrogei din acea perioada. In anul 44 i.Hr. , Burebista uneste Dobrogea la statul dacic pentru o scurta perioada de timp. Primul secol d.Hr. a marcat inceperea dominatiei romane in Dobrogea, care a facut parte din provincia Moesia de Jos, dominatie care a durat sapte secole. Invazia slavilor si a bulgarilor (Asparuh, 679) a distrus fortificatia romana, iar Peninsula Balcanica ramane sub dominatia Imperiului Bizantin a carui flota a protejat gurile de varsare ale Dunarii. In secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificatii puternice la Chitila, Enisala si Visina. In secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batran si-a extins dominatia peste Dobrogea in 1484, dupa caderea Chiliei, regiunea intrand sub dominatia otomana, iar in secolul al XVI-lea regiunea fiind locul de plecare spre cucerirea de noi teritorii, ca pe timpul romanilor. Nordul Dobrogei fiind din nou fortificat. O parte din populatie s-a refigiat la nord de Dunare. Pamantul a fost colonizat de turci veniti din Anatolia si de tatari din stepele de dincolo de Marea Neagra. In timpul razboaielor ruso- turce din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, Dobrogea devine primncipalul teatru de razboi fiind pustiita si devastata, fiind numit atunci Drumul Tatarilor sau Drumul Razboiului. Otomaniii au acceptat asezarea lipovenilor, ucrainienilor si bulgarilor veniti din nordul Crimeii, cat si pe germanii din sudul Rusiei, cat si greci, evrei si armeni adusi aici de comertul infloritor. Razboiul de independenta (1877-1878) a pus capat a cinci secole de dominatie otomana care au influentat viata etnografica, numele si cultura locala. In 14 noiembrie 1878, armata romana a intrat in Dobrogea, aceasta intrand sub guvernarea Statului Roman. In 1879, judetul Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritoriala (cuprinzand aproximativ teritoriul de astazi) avand ca resedinta administrativa orasul Tulcea, cea mai populata localitate din Dobrogea la acea vreme. In 1860 aici se gaseau mai multe consulate roman, turc, francez, austriac german s.a. Pe fundalul autoritatiii otomane si a interesului sporit aratat de marile puteri la guara Dunarii, Comitetul European al Dunarii a fost fondat in 1853 cu cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important in dezvoltarea comertului pe Dunare, astfel incat bratul Sulina al Dunarii a devenit canal navigabil. Orasul port Sulina a inregistrat o perioada de prosperitate, portul fiind modernizat si devenind port liber, extrem de activ pana in 1930. In 1977, zona libera Sulina a fost reinstaurata, dar entuziasmul de alta data lispeste.

Descriere Geografica

Judetul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetuluieste de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,2 5 paduri. Resedinta administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996), cel mai important centru comercial al judetului. Localitatile pricipale sunt orasele Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia. Populatia totala a judetului este de 266.897 locuitori, din care 130.799 locuitori in zona urbana si 136.098 locuitori in zona rurala; populatia activa - 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura. Din punct de vedere etnicstructura populatiei este dupa cum urmeaza: romani - 88,7 %, rusi (incluzand lipovenii) - 7,5 %, ucrainieni - 1,4 %, turci si tatari - 1,3 %, rromi - 0,5 %, greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %. din punct de vedere al religiei structura populatiei este: romania ortodocsi - 91,1 %, romani ortodocsi de stil vechi - 6%, musulmani - 1,3 %. Clima este temperat-continentala. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transformant solul in praf. temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarmul (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord,; ramastele Muntilor hercieni (cei mai vechi munti din Romania) si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina (brat maritim), Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO.

Informatii Turistice

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in 3 ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulceaeste folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orasul este un oras modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunarii. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si al florei formand un peisaj unic. Sub motto-ul "Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate" functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. In lume sunt peste 300 de rezervatii tip biosfera , iar aceasta nu este una dintre cele mai vechi si nu este cea mai mare din lume, desi suprafata sa este de 5.8000 kmp, reprezentand 2,5 % din suprafata totala a Romaniei si ocupa locul al 5-lea ca teren in formare din lume si al doilea din Europa. Desi in lune se gasesc peste 300 de asemenea rezervatii (in Romania se mai gasesc in ca doua rezervatii in zina montana, Retezat si Pietrosul), Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu sediul la Tulcea, este a treia ca importanta ecologica din lume. In acest sanctuar al naturii care contine lacuri (peste 400), insulite plutitoare de trestie (19,5 kmp), "paduri" de trestie (peste 1.800.000 ha, cea mai mare intindere de stufaris din lume) si paduri de salcii, paradisul pasarilor migratoarevenite din toata Europa si de pa alte continete, aici gasindu-se peste 300 de specii din care 176 cuibaresc in Delta Dunarii si 184 fiind protejate de Conventia de la Berna. De asemenea, in Delta Dunarii, in sutele de lauri, canale (20,25 kmp de apa) traiesc 64 de specii de pesti, unele dintre acestea fiind in permanenta expansiune (crap, platica) altele fiind in regresiune (stiuca, lin, care nu sunt rezistente la poluare). Pentru a proteja si salva acest templu al naturi a fost data legea nr. 8/1993. Guvernul Romaniei si organizatiile mondiale au inceput sa dea o atentie speciala conservarii patrimoniului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, fiind inclusa in cateva programe nationale si internationale. Numai in ultimii cinci ani au fost obtinute pentru salvarea Deltei. Programul Bancii Europene a fost materializat prin diferite contracte intre specialistii romani si straini, incluzand credite nerambursabile de 720.000 ECU. De asemenea, Programul Bancii Mondiale - care e in desfasurare - este un credit nerambursabil de 4,5 milioane dolari. Eforturile Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordarea premiului "Eurosite" de catre UNESCO in 1995, acesta fiind cel inalt premiu european in materie de mediu inconjurator."