Clorură de sodiu

Denumiri
Clorură de sodiu
Cristale de sare marină
Structura cristalină
Alte denumiri	Clorură de natriu, sare de bucătărie, halit, sare gemă, aurul alb
Identificare
SMILES [Na+].[Cl-]^[1]
Număr CAS	7647-14-5
ChEMBL	CHEMBL1200574
PubChem CID	5234
Informații generale
Formulă chimică	NaCl
Aspect	masă solidă, cristalizată, de culoare albă, higroscopică
Masă molară	58,44 g/mol
Proprietăți
Densitate	2,165 g/cm⁻³
Starea de agregare	solidă
Punct de topire	801 °C, 1074 K, 1474 °F
Punct de fierbere	1413 °C, 1686 K, 2575 °F
Solubilitate	foarte bună în apă (359 g L⁻¹), în amoniac (21,5 g L⁻¹) și în metanol (14,9 g L⁻¹)
Structură cristalină	cristale cubice
Anion	clor
Cation	sodiu
Duritate (Scara Mohs)	2 ¹/₂
Indice de refracție(n_D)	1,544202
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Clorura de sodiu (denumită impropriu și sare de bucătărie) este sarea sodiului cu acidul clorhidric și are formula NaCl. Clorura de sodiu se obține prin reacția dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu.

HCl\,+\,NaOH\,\rightarrow \,NaCl\,+\,H_{2}O

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Este o substanță solidă, ionică, cristalină (structură cubică cu fețe centrate); punctul de fierbere este 1413^°C iar punctul de topire 801°C. Este solubilă în apă - 359 g/l la 20^°C și 391 la 100^°C . Sarea este higroscopică.

Densitatea sării este 2,165 g/cm³ (toate datele se referă la sarea pură). Duritatea sa este de 2,5 pe scara Mohs, adică între gips și calcit.

Rezistența la compresiune variază în funcție de încărcarea probei, formă, structură cristalină, stratificații etc. Din probele executate se constată^{[necesită citare]}:

Limita de elasticitate (sarcina, în kgf/cm², până la care sarea se comportă ca un material elastic) este de 15–25 kgf/cm².
Limita deformațiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm²: sarea se comportă ca un material plastic, dar deformațiile sunt foarte mici. Această zonă se numește regim al deformațiilor plastice mici.
Limitele deformațiilor plastice mari cuprinse între 100kgf/cm² și ruperea probei.

Rezistențe mecanice, tracțiunea, forfecarea și încărcarea arată valori foarte variate pentru calitatea sării. Astfel, pentru rezistența la tracțiune, valoarea medie este de 18 kgf/cm² — cu 9,4 pentru sarea albă, 16,2 pentru cea vărgată și 28,5 pentru cea vânătă.

Densitatea soluțiilor apoase[modificare | modificare sursă]

Proprietăți ale soluțiilor apă–NaCl ^[2]
NaCl, wt%	T_eq, °C	ρ, g/cm³	n	η, mPa·s
0	0			1.002
0.5	−0.3	1.0018	1.3339	1.011
1	−0.59	1.0053	1.3347	1.02
2	−1.19	1.0125	1.3365	1.036
3	−1.79	1.0196	1.3383	1.052
4	−2.41	1.0268	1.34	1.068
5	−3.05	1.034	1.3418	1.085
6	−3.7	1.0413	1.3435	1.104
7	−4.38	1.0486	1.3453	1.124
8	−5.08	1.0559	1.347	1.145
9	−5.81	1.0633	1.3488	1.168
10	−6.56	1.0707	1.3505	1.193
12	−8.18	1.0857	1.3541	1.25
14	−9.94	1.1008	1.3576	1.317
16	−11.89	1.1162	1.3612	1.388
18	−14.04	1.1319	1.3648	1.463
20	−16.46	1.1478	1.3684	1.557
22	−19.18	1.164	1.3721	1.676
23.3	−21.1
23.7	−17.3
24.9	−11.1
26.1	−2.7
26.28	0
26.32	10
26.41	20
26.45	25
26.52	30
26.67	40
26.84	50
27.03	60
27.25	70
27.5	80
27.78	90
28.05	100

Notă: ρ e densitatea, n e indice de refracție la 589 nm, η e viscositatea, toate la 20 °C; T_eq e temperatura de echilibru între două faze: gheață/soluție lichidă pentru T_eq < 0–0.1 °C și NaCl/soluție lichidă pentru T_eq above 0.1 °C.

Electroliza[modificare | modificare sursă]

Electroliza soluției[modificare | modificare sursă]

Electroliza unei soluții de clorură de sodiu (soluție denumită și saramură) este un procedeu foarte folositor în industrie, deoarece, în urma acestei reacții se obține soda caustică, după reacția:

2 NaCl + 2 H₂O → 2 NaOH + H₂ + Cl₂

În România, astfel s-a produs sodă caustică.