Cetatea de Baltă, Alba
| Cetatea de Baltă | |
| Küküllővár | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Cetatea de Baltă (vedere panoramică dinspre Sântămărie) | |
  Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă (România) | |
 Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă (Județul Alba) | |
| Coordonate: 46°14′52″N 24°10′20″E / 46.24778°N 24.17222°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Alba |
| Comună | Cetatea de Baltă |
| Atestare | 1197 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.696 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 517235 |
| Prefix telefonic | +40 x58 [1] |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Cetatea de Baltă este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.
Așezare și căi de acces[modificare | modificare sursă]
Localitatea Cetatea de Baltă este situată pe malul râului Târnava Mică, este traversată de drumul județean DJ 107 și este situată la 15 kilometri de Târnăveni și 21 kilometri de Blaj. Cetatea de Baltă a fost racordată la rețeaua feroviară în anul 1896, odată cu darea în folosință a Căii ferate Blaj–Praid. Din 2022 linia CFR 307 este exploatată pe secțiunea Gara Blaj-Târnăveni-Bălăușeri, iar secțiunea Bălăușeri–Praid este închisă.
Date geologice[modificare | modificare sursă]
În subsolul localității se găsește un masiv de sare[2].
Istoric[modificare | modificare sursă]
Localitatea a fost atestată documentar în anul 1197 sub numele de Cuculiensis castri
A fost sediul administrativ al Comitatului medieval Târnava până în anul 1876.
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica reformată-calvină.
- Biserica greco-catolică (str. Horea 22), construită în jurul anului 1855.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Un castru roman din secolul II d.Hr., azi ruinat. Amplasat pe o terasă a Târnavei, înconjurat de bălți și de mlaștini (de aici numele de „Cetatea de Baltă”).[3]
- Biserica Reformată-Calvină din secolul XIII-XV, inițial Romano-Catolică. Pe peretele exterior al turnului se găsește o celebră ilustrație cu un cap de tătar.
- Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul Renașterii franceze din secolul al XVII-lea (1615-1624); plan patrulater cu turnuri de colț circulare, fără rol defensiv. Dispoziția generală de ansamblu reproduce în mic corpul central al castelului Chambord din Franța. Remaniat în secolul al XVIII-lea (1769-1773), cu o poartă în stil baroc.
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul de tip cruce comemorativă este amplasat în centrul localității, lângă sediul Primăriei și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, în anul 1935. Crucea are o înălțime de 3 m, fiind susținută de un soclu, în trepte și este realizată din piatră de calcar. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripționate cuvintele: „Eroilor neamului din 1914-1918“, iar mai jos sunt înscrise numele a 27 eroi și o inscripție ilizibilă, la baza monumentului.
- Biserica Română Unită cu Roma Sfânta Treime cu devoțiune specială către Sfântul Anton de Padova. Biserica găzduiește din data de 27 septembrie 2009 (data sfințirii bisericii) o mică părticică din rămășițele pământești ale Sfântului Anton de Padova „doctor evangelicus”, care pot fi văzute și venerate în prima zi de marți a fiecărei luni și în special de ziua sărbătorii Sfântului 13 iunie a fiecărui an.
Demografie[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 2002, Cetatea de Baltă avea 2.005 locuitori față de 2.031 locuitori cât avea în 1992. Din aceștia erau 1.075 români, 473 romi, 454 maghiari și 3 germani.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Eugen Todoran (delegat) (1885 - 1931), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Castelul din Cetatea de Baltă -
Castelul baroc -
Castelul baroc - primplan -
Biserica reformată, monument istoric categoria A
Biserica ortodoxă din Cetatea de Baltă
_retusat_2016.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
- ^ Cetatea de Baltă, documente fotografice și mărturii arheologice deficitare pentru cunoașterea obiectivului
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 Verificați valoarea
|isbn=: checksum (ajutor).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Pagina Primăriei - www.ghidulprimariilor.ro
- Pagina Primăriei - www.primariacetateadebalta.ro
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista monumentelor istorice din județul Alba
- Listă de castele în România
- Castrul roman de la Cetatea de Baltă
| ||||||||||
