Calcedonie

Calcedonie
Date generale
Formula chimică	SiO2
Clasa mineralului	oxizi, hidroxid, silicați
Sistem de cristalizare	trigonal
Clasa cristalului	trigonal-trapezoidal
Culoare	incolor, albastru cenușiu
Urma	albă
Duritate	6,5
Masa specifică	2,6 -2,7
Luciu	sticlos, gras
Transparență	translucid, opac
Spărtura	neregulată
Clivaj	lipsă
Habitus	fibros
Cristale gemene	la cristale artificiale
Propriețăți optice
Indice de refrație	no = 1,54 ne = 1,55
Birefrigență	Δ = 0,009, uniaxial pozitiv
Unghiul de dispersie	2vz ~
Alte caracteristici
Reactivitatea chimică	solubil în acid fluorhidric
Minerale asemănătoare	Morganit, Cuarțin, Cuarț
Modifică text

Calcedonia, denumit și calcedonit, (este forma latinizată a denumirii grecești χαλκηδών) este un mineral, o varietate de cuarț cu un habitus fibros, microcristalin.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Calcedonia în trecut era folosit ca termen general pentru denumirile de varietăților de cuarț microcristalin ca: cuarțin, cremene, agat, onix, jasp, morganit, etc.

Calcedonia are duritatea 6,5-7 pe scara Mohs, poate fi incolor sau de culoare albăstrui-cenușie, impuritățile creează varietăți brune roșiatice sau verzi.

Varietățile colorate de calcedonie poartă denumiri diferite ca de exemplu cele de culoare brun roșcate carneol, varietățile verzi Chrysoprase sau de alte culori Jasponix, Massik, Quarzin, Zoisit, Mondstein albastru și Milchstein.

Unele varietăți de calcedonii pot fi dungate (agat, onix) sau pătate (heliotrop).^[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Originea etimologică provine din greaca veche χαλκηδών = chalkēdón, singurul izvor vechi istoric existent este din „Mărturisirea profetului Ioan”^[2] (capitolul 21) din Noul Testament.

Explicația etimologiei termenului din „Oxford English Dictionary”, care leagă numele mineralului de orașul Calcedon, este considerată foarte îndoielnică.

Varietăți[modificare | modificare sursă]

• Agat
• Chrysopras
• Heliotrop (Jasp roșu)
• Carneol
• Onix
• Lemn pietrificat

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Calcedonia ia naștere aproape de suprafața pământului în crăpături și goluri (geode) a rocilor magmatice bazice, metamorfice și sedimentare în asociație cu cuarțin, agat, flint și morganit. Cristalizarea mineralelor (agat) având loc din soluțiile saturate cu bioxid de siliciu SiO₂ la temperaturi între 25 și 200  °C. Pe când în rocile sedimentare calcedonieia din „lemnul pietrificat” se formează prin procese de diageneză (concentrare, solidificare) din fosile (diatomee, radiolari).

Calcedonia se mai găsește în gresii poroase, în faza de cimentare. Varietățile de culori diferite de calcedonie se află după cum urmează varietatea:

• albastră în Namibia, Turcia și India
• roză în Turcia
• roșie în Rusia și India
• verde închis în Brazilia și Silezia Polonia,
• Sicilia
• Saxonia
• Boemia
• Tirol

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Mineralul este încadrat în categoria semiprețioase, fiind materie primă pentru inele cu piatră, camee sau alte obiecte de podoabă, mineralul fiind folosit încă din antichitate.

Fragmentele mari de calcedonie sunt folosite pentru decorații arhitectonice, stâlpi, coloane, vase sau ca silex era folosit ca lame ascuțite.

• Important de menționat este faptul că mineralul suferă degradări de culoare, dacă este supus acțiunii unor radiații ultraviolete intense .

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• Listă de minerale

Legături externe[modificare | modificare sursă]

• Materiale media legate de calcedonie la Wikimedia Commons

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

• 
  Calcedonie șlefuită
• 
  Calcedonie șlefuită

Note[modificare | modificare sursă]