Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România

Ortodocșii de stil vechi din România (2011)
Catedrala mitropoliei Ortodoxe pe Stil Vechi, Slătioara

Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a luat ființă în anul 1924, când Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul iulian îndreptat, act care a determinat un grup de preoți și credincioși să serbeze în continuare sărbătorile după vechiul calendar iulian.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, s-a exilat în 1944 în Occident, murind la Paris.[1]

Cel mai cunoscut oponent al introducerii noului calendar era ieromonahul Glicherie Tănase. Acesta a fost nevoit să părăsească Mănăstirea Neamț-Schitul Pocrov și să construiască alte lăcașuri de cult pentru a putea sluji după calendarul vechi. Ulterior el a devenit primul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi, în sânul căreia a fost creată o nouă ierarhie.

Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România are o mitropolie autonomă cu sediul la Slătioara în comuna Râșca, județul Suceava. În perioada 1985–1992 conducător al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost mitropolitul Silvestru Onofrei. Întâi-stătătorul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi este ÎPS Mitropolit Demosten Ioniță, care este secondat de 9 episcopi.[2]

În anul 1992 erau înregistrați circa 32.000 de credincioși ortodocși de stil vechi (din București și dintr-o parte a Moldovei).[necesită citare]

În anul 2010 erau înregistrați circa 500.000 de credincioși ortodocși de stil vechi (din București și dintr-o parte a Moldovei).[necesită citare]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Crăciunul pe stil vechi”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ FOTO Disputa pe „Adevărata Biserică a lui Hristos“. Bisericile para-ortodoxe din România, 23 octombrie 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 28 octombrie 2016

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Florian Bichir - Dosarul "Mitropolitul Galaction Cordun, Editura Agnos, 2012 (ISBN: 978-973-1801-93-3)
  • „Ortodocșii de lângă noi. Studiu istoric și canonic al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Documente inedite din Arhiva Securității", Florian Bichir, editura Mirton, 2012 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]