Bihać
| Bihać | |||
| — localitate[*], oraș și localitate de frontieră[*] — | |||
 | |||
| |||
 Bihać (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina | |||
| Coordonate: 44°49′00″N 15°52′00″E / 44.816666666667°N 15.866666666667°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Bosnia și Herțegovina | ||
| Entitate federală | Federația Bosniei și Herțegovinei | ||
| Canton[*] |  Cantonul Una-Sana | ||
| Comună din Federația Bosnia și Herțegovina[*] |  Grad Bihać[*] | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 900 km² | ||
| Altitudine | 230 m.d.m. | ||
| Populație (1971) | |||
| - Total | 58.185 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Cod poștal | 77 000 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Novo mesto | Slovenia | ||
| - Villefranche-de-Rouergue | Franța | ||
| - Chichinda Mare | Serbia | ||
| - Bondeno | Italia | ||
| - Aliağa | Turcia | ||
| - Reșița | România | ||
| - Kuşadası | Turcia | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Bihać (în varianta chirilică: Бихаћ) este un oraș și centrul administrativ al Cantonului Una-Sana din Federația Bosniei și Herțegovinei, o entitate autonomă din statul modern Bosnia și Herțegovina. Este situat pe malurile râului Una, în nord-vestul Bosniei și Herțegovinei, în regiunea Bosanska Krajina. În 2013, aceasta avea o populație de 56.261 de locuitori.
Localități[modificare | modificare sursă]
Localitățile comunei Bihać sunt următoarele:
- Bajrići
- Brekovica
- Bugar
- Ćukovi
- Doljani
- Donja Gata
- Dubovsko
- Gorjevac
- Grabež
- Grmuša
- Hrgar
- Izačić
- Jezero
- Kalati
- Kulen Vakuf
- Lohovo
- Lohovska Brda
- Mala Peća
- Mali Skočaj
- Međudražje
- Muslići
- Ostrovica
- Papari
- Praščijak
- Pritoka
- Račić
- Rajinovci
- Ripač
- Spahići
- Srbljani
- Velika Gata
- Veliki Skočaj
- Veliki Stjenjani
- Vikići
- Vrsta
- Zavalje i Zlopoljac
Istorie[modificare | modificare sursă]
Bihać a fost menționat pentru prima dată în anul 1290.[1]
În Evul Mediu târziu, Bihać era un oraș regal liber și, la un moment dat, capitala Regatului Croației (metropolis et propugnaculum totius regni Croatiae).[1] În 1530, Austria a furnizat trupe pentru apărarea a șapte fortărețe cheie din Croația, unele dintre acesta fiind Bihać și Ripač (în apropiere de Bihać).[2] Turcii au ocupat Bihać în 1592, iar din acel moment Bihać a fost locul celui mai important fort din Bosnia până în secolul al XVIII-lea.[3]
Bihać a fost capitala unui teritoriu de scurtă durată, Republica Bihać, timp de două luni la sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, până când a fost recuperat de forțele germane. Bihać a făcut iarăși parte din teritoriul Bosniei începând cu 28 martie 1945.[4]
Bihać a fost asediat timp de trei ani, între 1992 și 1995, în timpul războiului din Bosnia.[5]
Date demografice[modificare | modificare sursă]
Conform recensământului din 2013, Bihać avea o populație de 56.261 de locuitori.
Grupuri etnice[modificare | modificare sursă]
Compoziția etnică a comunei Bihać, conform recensămintelor din 1971,[6] 1981,[7] 1991[8] și 2013[9][10] este următoarea:
| Grup etnic [11] | Populație în 2013[12] |
|---|---|
| bosniaci | 49.550 |
| croați | 3.265 |
| sârbi | 910 |
| iugoslavi | - |
| Altele/Nespecificat | 2.536 |
| Total | 56.261 |
Geografie[modificare | modificare sursă]
Climat[modificare | modificare sursă]
| Date climatice pentru Bihać (1961–1990, extremes 1949–present) | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 4.0 (39,2) | 6.5 (43,7) | 11.2 (52,2) | 16.3 (61,3) | 21.0 (69,8) | 24.2 (75,6) | 26.7 (80,1) | 26.2 (79,2) | 22.6 (72,7) | 16.9 (62,4) | 10.6 (51,1) | 5.3 (41,5) | 15,9 (60,6) |
| Media zilnică °C (°F) | 0.3 (32,5) | 2.3 (36,1) | 6.1 (43) | 10.7 (51,3) | 15.1 (59,2) | 18.3 (64,9) | 20.1 (68,2) | 19.3 (66,7) | 15.9 (60,6) | 11.3 (52,3) | 6.3 (43,3) | 1.7 (35,1) | 10,6 (51,1) |
| Minima medie °C (°F) | −3.7 (25,3) | −1.7 (28,9) | 1.2 (34,2) | 5.1 (41,2) | 9.1 (48,4) | 12.2 (54) | 13.3 (55,9) | 13.0 (55,4) | 10.3 (50,5) | 6.5 (43,7) | 2.3 (36,1) | −1.9 (28,6) | 5,5 (41,9) |
| Minima istorică °C (°F) | −24.8 (−12.6) | −29.2 (−20.6) | −21 (−5.8) | −5.4 (22,3) | −3.3 (26,1) | 1.4 (34,5) | 4.4 (39,9) | 3.6 (38,5) | −2.4 (27,7) | −7 (19,4) | −18 (−0.4) | −18.2 (−0.8) | −29,2 (−20,6) |
| Precipitații mm (inches) | 85.8 (3.378) | 90.8 (3.575) | 99.2 (3.906) | 115.0 (4.528) | 116.3 (4.579) | 109.0 (4.291) | 105.9 (4.169) | 109.5 (4.311) | 107.9 (4.248) | 109.6 (4.315) | 146.2 (5.756) | 113.6 (4.472) | 1.308,8 (51,528) |
| Umiditate [%] | 79.8 | 76.7 | 70.6 | 66.7 | 68.9 | 70.5 | 69.3 | 73.1 | 76.5 | 77.6 | 78.9 | 80.6 | 74,1 |
| Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm) | 13.8 | 14.3 | 14.5 | 14.6 | 14.2 | 14.0 | 10.1 | 10.5 | 10.0 | 12.2 | 14.2 | 15.0 | 157,4 |
| Nr. mediu de zile cu ninsoare (≥ 1.0 cm) | 16.2 | 13.4 | 8.4 | 1.2 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.2 | 5.0 | 13.1 | 57,5 |
| Ore însorite | 58.3 | 74.0 | 125.4 | 152.1 | 202.1 | 219.7 | 265.6 | 228.2 | 171.6 | 117.4 | 73.2 | 50.3 | 1.737,9 |
| Sursă: Institutul Meteorologic al Bosniei și Herțegovinei[13][14] | |||||||||||||
Economie[modificare | modificare sursă]
Sectorul agricol este cel mai important, datorită întinderii solului și a fertilității sale.[15]
Fabrica de bere Bihaćka pivovara Plc. a fost fondată aici în 1990, cu o capacitate de 250.000 hl/an.[16]
Oameni notabili[modificare | modificare sursă]
- Christopher Corvinus (Christopher Hunyadi, 1499-1505), prințul Ungariei și ultimul membru masculin al Dinastiei maghiare Hunyadi
- Amir Smajić, cântăreață de muzică populară
- Saša Matić, cântăreață pop
- Dejan Matić, cântăreț
- Alen Islamović, cântăreață, solist vocal al formațiilor "Divlje Jagode" și "Bijelo Dugme"
- Azra Kolaković, cântăreață
- Džanan Musa, jucător de baschet, campion european "U16"
- Irfan Ljubijankić, chirurg facial, compozitor de muzică clasică, politician și diplomat din Bosnia și Herțegovina
- Borislav Stanković, fost jucător sârb de baschet, antrenor și secretar general al FIBA, a intrat în 1991 în Sala de Onoare a baschetului
- Milan Muškatirović, portar de waterpolo și profesor de chimie organică
- Zele Lipovača, membru de frunte al trupei de hard rock din Bosnia, "Divlje Jagode"
- Zlatko Dedić, fotbalist sloven
- Nihad Hasanović, scriitor și traducător
- Faruk Šehić, poet
- Mersada Bećirspahić, fostă jucătoare de baschet
- Mehmed Alajbegović, politician și avocat
- Ferid Džanić, soldat al Axei celui de-al Doilea Război Mondial (Divizia Handschar SS)
- Saša Radulović, inginer, politician și fost ministru al economiei sârbe
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Hamdija Kreševljaković. „Stari bosanski gradovi. Vieux bourgs bosniaques” (PDF) (în bosniacă). p. 30. Accesat în .
- ^ James D. Tracy, 2016, Habsburg Croatia, Ottoman Bosnia, and Venetian Dalmatia, 1499–1617, https://books.google.hr/books?id=KHCPDAAAQBAJ&printsec=frontcover&dq=James+D.+Tracy,+Habsburg+Croatia,+Ottoman+Bosnia,+and+Venetian+Dalmatia,+1499%E2%80%931617&hl=hr&sa=X&ved=0ahUKEwj45ob4tKbmAhXl-ioKHQn0D5gQ6AEIJjAA#v=onepage&q=James%20D.%20Tracy%2C%20Habsburg%20Croatia%2C%20Ottoman%20Bosnia%2C%20and%20Venetian%20Dalmatia%2C%201499%E2%80%931617&f=false #page=113
- ^ Hamdija Kreševljaković. „Stari bosanski gradovi. Vieux bourgs bosniaques” (PDF) (în bosniacă). p. 31. Accesat în .
- ^ „Grad Bihać” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Weary Bihac cries with joy as siege ends”. The Independent. . Accesat în .
- ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
- ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
- ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).
- ^ Recensământul populației din Bosnia și Herțegovina din 2013, nasbih.com Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Recensământul populației din Bosnia și Herțegovina din 2013 - rezultate preliminare Arhivat în , la Wayback Machine. (Popis stanovništva, domaćinstava i stanova u Bosni i Hercegovini 2013 – PRELIMINARNI REZULTATI), bhas.ba/obavjestenja (în bosniacă și engleză)
- ^ De precizat că bosniacii, croații și sârbii (dar și muntenegrenii) sunt unul și același neam, vorbind aceeași limbă.
- ^ „POPIS STANOVNIŠTVA, DOMAĆINSTAVA I STANOVA U BOSNI I HERCEGOVINI, 2013. REZULTATI POPISA” (PDF). popis2013.ba (în Serbian). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Meteorlogical data for station Bihać in period 1961–1990”. Institutul Meteorologic al Bosniei și Herțegovinei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Bihać: Record mensili dal 1949” (în italiană). Institutul Meteorologic al Bosniei și Herțegovinei. Accesat în .
- ^ Arnautovic, Marija (), Bosnian Town Preserves Coexistence Legacy: Bihać is one of the few places where conflict failed to drive a wedge between communities, TRI Issue 757, Institute for War and Peace Reporting, arhivat din original la , accesat în
- ^ (preminger.ba). „History”. Accesat în .
Referințe[modificare | modificare sursă]
Rezultate oficiale din cartea: Compoziția etnică a populației Bosnia-Herțegovina, pe comune și așezări, recensământul din 1991, Zavod za statistiku Bosne și Hercegovine - Bilten nr. 234, Sarajevo 1991.
