Bentonit
Bentonitul este o rocă sedimentară argiloasă, caracterizată printr-o mare capacitate de absorbție a apei, utilizată ca decolorant sau dezodorizant.
Generalități[modificare | modificare sursă]
Este format dintr-un amestec de minerale argiloase, al cărui component principal în proporție de 60-80% este mineralul montmorillonit [1] [ (Na,Ca)0,3(Al,Mg)2Si4O10(OH)2·nH2O]. Alte componente minerale sunt cuarțul, mica, feldspații, pirita și calcita. Bentonitul ia naștere prin dezagregarea tufurilor vulcanice.
Ocurențe în România[modificare | modificare sursă]
În România bentonitul a fost sau este exploatat în zăcămintele de la Valea Chioarului, Orașul Nou (Negrești), Ocna Mureș, Borzești-Cluj, Șeușa-Ciugud (jud.Alba), Banat (Tufări, Rugi), Prahova (Breaza) ș.a.
Utilizare industrială[modificare | modificare sursă]
Marea majoritate a producției mondiale de bentonit este consumată în trei ramuri industriale:
- În siderurgie, ca adaos liant în amestecurile de formare.
- La foraje, ca adaos la fluidul de foraj (datorită particularităților tixotropice și stabilității mari a suspensiilor).
- La rafinarea derivatelor petrolifere (datorită capacității sale ridicate de adsorbție și absorbție).
Există totuși și alte aplicații, precum izolarea infiltrațiilor sau în produsele alimentare.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Contribuții la studiul geologic și mineralogic al bentonitului de Ocna Mureș, Mârza I., Ghergariu L., Ionescu G., Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Series Geologia-Geographia, Fasc.I, Cluj, 1964
- Posibilități de valorificare superioară a bentonitului de la Ocna Mureș, Atudorei C., Chința R., Chința E., Ministerul Minelor, Buletin Geologic nr.3, 1969
Note[modificare | modificare sursă]