Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia

Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia
Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș  (română)

Catderala Sfânta Treime din Blaj
Poziție geografică
ȚarăRomânia[1]  Modificați la Wikidata
Statistici
Populație 
 –totală17.000.000  Modificați la Wikidata
Viața bisericească
CultBiserica Română Unită cu Roma  Modificați la Wikidata
Limbălimba română  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
CatedralăCatedrala Sfânta Treime din Blaj  Modificați la Wikidata
Conducere
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Biserica Sf. Nicolae din Făgăraș, prima catedrală română unită

Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia (în latină Archidioecesis Fagarasiensis et Albae Iuliensis Romenorum) este cea mai mare eparhie a Bisericii Române Unite, atât ca suprafață geografică, cât și ca număr de credincioși. Eparhia de Făgăraș, înființată în 1721, a fost ridicată la rangul de arhieparhie în data de 16 noiembrie 1854, cu Eparhia de Oradea Mare, Eparhia de Gherla și Eparhia de Lugoj ca episcopii sufragane (subordonate).

Primul episcop de Făgăraș a fost Ioan Giurgiu, iar primul arhiepiscop și mitropolit de Făgăraș și Alba Iulia a fost Alexandru Sterca-Șuluțiu. Episcopul Inocențiu Micu a mutat sediul episcopal de la Făgăraș la Blaj, printr-un schimb de proprietăți efectuat în anul 1737.

Catedrala Sfânta Treime din Blaj a fost sfințită în anul 1756 de episcopul Petru Pavel Aron, fondatorul primei școli elementare cu predare în limba română din toate timpurile („școala de obște”).

Din 1994 la conducerea arhieparhiei se află arhiepiscopul-mitropolit Lucian Mureșan (cardinal din 2012).

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Provincia mitropolitană de Făgăraș și Alba Iulia în anul 1909 (albastru): 1. Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia (cu sediul la Blaj), 2. Episcopia de Lugoj, 3. Episcopia de Oradea Mare și 4. Episcopia de Gherla.
Împărțirea administrativă a Bisericii Greco-Catolice

În 27 martie 1697 a avut loc unirea Mitropoliei ortodoxe a românilor din Transilvania cu Biserica Romei. La 18 mai 1721, prin bula Rationi Congruit, a fost înființată canonic Eparhia Făgărașului (de fapt, a fost mutat vechiul sediu eparhial din Alba Iulia la Făgăraș). La 26 noiembrie 1853, prin bula Ecclesiam Christi, papa Pius al IX-lea a restaurat Mitropolia de Alba Iulia și Făgăraș, înființând și două eparhii noi (de Gherla și de Lugoj). Eparhia de Făgăraș a fost ridicată în acel an la rangul de arhieparhie, devenind Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia.

Scaunul arhiepiscopal de Făgăraș și Alba Iulia a fost ridicat de papa Benedict al XVI-lea la rangul de scaun arhiepiscopal-major în 17 decembrie 2005. Arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia se numără astfel între cei patru arhiepiscopi majori ai Bisericii Catolice.

Au păstorit această eparhie:

Date statistice[modificare | modificare sursă]

  • Preoți: 647 în 1948, 189 în 1999, 197 în 2000, 210 în 2001, 222 în 2002, 219 în 2003, 215 în 2004
  • Călugări/călugărițe: 240 aproximativ în 2000
  • Credincioși:în anul 1948 eparhia avea 412.486 credincioși, în 1999 aproximativ 362.000, între 2000-2002 aproximativ 360.000 credincioși, în 2003 aproximativ 358.000 iar în 2004 aproximativ 350.000
  • Parohii: în 1948 erau 606, în 2004 numarul parohiilor era de 187

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Chindriș, Bula papală „Rationi congruit” de la 1721 și începuturile Episcopiei Făgărășului, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXXIV, 1994, p. 85-106;
  • Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Arhidieceza Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș (1918-1948). Aspecte istorico-geodemografice, în: Deșteptarea Credinței, nr. 3-4, (216-217), Dej, 2009, p. 21-23.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

v • d • m
Întâistătătorii Bisericii Române Unite cu Roma
Episcopi
Arhiepiscopi mitropoliți
Arhiepiscopi majori
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Arhieparhia_de_Făgăraș_și_Alba_Iulia&oldid=15660949