André Brahic
| André Brahic | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | André Fernand Brahic  |
| Născut | 30 noiembrie 1942 Paris, Franța |
| Decedat | (73 de ani) Paris |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | astrofizician |
| Limbi vorbite | limba franceză[2][3] |
| Activitate | |
| Alma mater | lycée Voltaire[*] Facultatea de Științe din Paris[*] Universitatea Paris-Diderot |
| Organizație | Universitatea Paris-Diderot Commissariat à l'énergie atomique et aux énergies alternatives[*] |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] () Carl Sagan Medal for Excellence in Public Communication in Planetary Science[*] ()[1] prix Jean-Perrin[*] () |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
André Brahic (n. 30 noiembrie 1942, Paris – d. 15 mai 2016 în același oraș) a fost un astrofizician francez, cunoscut de publicul larg pentru descoperirea inelelor lui Neptun.
Carieră[modificare | modificare sursă]
S-a născut într-o familie modestă, originară din satul Petit-Brahic, în Ardèche, un departament rural în sud-estul Franței.[4] Strămoșii lui erau mineri; tatăl său lucra la căile ferate. A făcut studii de matematică la Universitatea din Paris, apoi a ales o specializare în astronomia, deoarece cuvântul „suna ca ceva fascinant și amuzant”.[4] A studiat sub îndrumarea lui Evry Schatzman, considerat pionierul astrofizicii în Franța, apoi și-a făcut teza de doctorat sub conducerea lui Michel Hénon, un specialist în dinamică stelară. Lucra la rolul coliziuni norilor în formarea galaxiilor când a realizat ca modelul se poate aplica la inelele lui Saturn.
După doctorat, a devenit profesor la Universitatea Paris-VII. În anul 1981, s-a alăturat echipei de cercetători care analiză rezultatele și imaginii furnizate de programul Voyager. Trei ani mai târziu, împreună cu Françoise Roques și Bruno Sicardy, a propus un program pentru Observatorul La Silla care a condus la descoperirea inelelor lui Neptun.[5] A identificat și trei arcuri în inelul exterior, Adams, pe care le-a numit Libertate, Egalitate și Fraternitate, după deviza națională a Franței.[5] Începând din 2004 a lucrat și cu echipa programului Cassini-Huygens.
Era cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza științele, participând la mai multe conferințe cu public larg. Era un invitat regulat la emisiunea de radio „La Tête au carré” de pe France Inter. În 2001 a primit Medalia Carl Sagan pentru înțelegerea publică a științei și în 2006 Premiul Jean Perrin pentru promovarea științei. Asteroidul 3488 Brahic a fost numit în onoarea sa.[6] În iulie 2015 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de cavaler.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ https://dps.aas.org/prizes/sagan Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Pierre Barthélémy (). „André Brahic, pour l'amour du ciel”. Le Monde (în franceză).
- ^ a b Azar Khalatbari (). „Spécialiste de Neptune et Saturne, l'astrophysicien André Brahic est mort”. sciencesetavenir.fr (în franceză).
- ^ „Mort d'André Brahic, découvreur des anneaux de Neptune” (în franceză). France Inter. .
- ^ „La promotion civile de la Légion d'honneur du 14 juillet 2015 compte 544 décorés” (PDF) (în franceză). Marea Cancelarie a Legiunii de Onoare. .