Alexandra Indrieș
| Gloria Barna | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Gloria Barna |
| Născută | 13 martie 1936 Oradea, România |
| Decedată | 20 ianuarie 1993, (57 de ani) Timișoara, România |
| Căsătorită cu | Andreas A. Lillin |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | prozatoare, poeticiană, eseistă, critic literar |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Pseudonim | Alexandra Indrieș |
| Studii | Facultatea de Filologie a Universității din București |
| Activitatea literară | |
| Operă de debut | 1. 1954 - în revista „Viața Capitalei” 2. 1973 - „Saltul în gol" |
Influențe | |
Modifică date / text  | |
Alexandra Indrieș (pe numele său real Gloria Barna și, după căsătorie, Gloria Lillin) (n. 13 martie 1936, Oradea – d. 20 ianuarie 1993, Timișoara) a fost o prozatoare, poeticiană, eseistă și critic literar română.
Biografia [2][modificare | modificare sursă]
A urmat studii literare la București, pe care a fost nevoită să le întrerupă după 1956, când a fost arestată și condamnată pentru opinii politice neconforme cu ideologia vremii și "agitație politică".
S-a căsătorit cu scriitorul Andreas A. Lillin și s-a stabilit la Timișoara.
Și-a încheiat studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București. A luat doctoratul în științe filologice, cu o teză referitoare la poezia lui Lucian Blaga.
Prima apariție publicistică a avut-o în 1954, în “Viața Capitalei”. A continuat cu colaborări la Scrisul bănățean, la continuatoarea acestei reviste, “Orizont” și, sporadic, la “Limbă și literatură”.
A debutat editorial în 1973, cu romanul psihologic "Saltul în gol", construit în spiritul unor modele celebre, ca William Faulkner sau André Gide. Tot în 1973 a colaborat la traducerea cărții de "Basme" a lui Clemens Brentano.
George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie ca zi naționala de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș. [3]
Începând cu 1990, Alexandra Indrieș s-a angajat în activitatea de gazetar politic.
După decesul scriitoarei, în 1993, organizația "Societatea Timișoara" a instituit „Premiul Alexandra Indrieș”, care se acordă pentru contribuția la dezvoltarea spiritului civic și promovarea principiilor democrației.[4]
Opera[modificare | modificare sursă]
Scrieri proprii
- Saltul în gol, roman, Editura Facla, Timișoara, 1973;
- Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975;
- Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1981;
- Două-trei minute, roman, Editura Cartea Românească, București, 1984;
- Alternative bacoviene, eseuri critice, Editura Minerva, București, 1984;
- Polifonia persoanei, eseuri critice, Editura Facla, Timișoara, 1986;
- Cutia de chibrituri, Editura Cartea Românească, București, 1987;
- Un sertar întredeschis, roman, Editura de Vest, Timișoara, 1994;
Traduceri
- Basme de Clemens Brentano, în colaborare, Editura Junimea, Iași, 1973.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ IdRef, accesat în
- ^ „Olimpia Berca - Despre Maeștri”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Proclamation of Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Premiile "Societății Timișoara"[nefuncțională]