Alef

א (Alef, אלף) este prima literă a alfabetului ebraic. Are valoarea numerică 1.

Semnul alef este reprezentarea grafică a unei vite, alef fiind cuvântul semitic pentru "bou", "vită" (în arabă ʾalif, vezi alfabetul arab).

Alef este înrudit cu semnul alfa al scrierii grecești (originea este comună, în alfabetul fenician).

Exemplu[modificare | modificare sursă]

• אדם Adam "om" (transliterat adm, de la stânga la dreapta), înrudit cu אדמה admah "pământ".

În matematică[modificare | modificare sursă]

În matematică litera א este folosită pentru numere cardinale infinite introduse de Georg Cantor. Numărul cardinal al mulțimii numerelor naturale N (sau ${\displaystyle \mathbb {N} }$), precum și al mulțimii numerelor fracționale Q (sau ${\displaystyle \mathbb {Q} }$), este ${\displaystyle \aleph _{0}}$, numărul cardinal al mulțimii numerelor reale R (sau ${\displaystyle \mathbb {R} }$) este ${\displaystyle {\mathfrak {c}}=\aleph _{1}}$ [1], iar ulterioarele (${\displaystyle \aleph _{2}}$, ${\displaystyle \aleph _{3}}$, ...) pot fi obținute recursiv.

Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.