Ștefan Meteș

Ștefan Meteș
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Geomal, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj-Napoca, România[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFacultatea de Litere a Universității din București  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române

Ștefan Meteș (n. , Geomal, Stremț, Alba, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost un preot și istoric român, membru corespondent al Academiei Române.

Viața[modificare | modificare sursă]

A urmat studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (19011909), Institutele teologice din Arad, Sibiu și Caransebeș (19091912) și la Universitatea din BucureștiFacultatea de Litere și Filosofie (19121914), învățător în Geomal (19141916). Meteș a fost apoi învățător și preot paroh în Boholt, Hunedoara (19161922), director al Arhivelor Statului din Cluj (19221947), organizând această instituție.

A fost deputat în primul Parlament al României întregite, mai târziu subsecretar de stat în Ministerul lnstrucțiunilor și membru corespondent al Academiei Române (1919). În timpul regimului comunist, a fost deținut mai mulți ani în închisoarea de la Sighet. A publicat Iucrări despre istoria Bisericii românești din Ardeal și studii de istorie socială și locală.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Serban Vodă Cantacuzino și Biserica românească din Ardeal, Vălenii de Munte, 1915, 54 p.
  • Relațiile comerciale ale Țării Românești cu Ardealul până în veacul al XVIIIlea, Sighișoara, 1920, 272 p.
  • Activitatea istorică a lui Nicolae lorga, București, 1921, 416 p.
  • Relațiile mitropolitului Andrei Șaguna cu românii din Principatele Române, Arad, 1925, 62 p.
  • Viata bisericească a românilor din Țara Oltului, Sibiu, 1930, 144 p.
  • Situația economică a românilor din Țara Făgărașului, vol. I, Cluj, 1935
  • Istoria bisericii și a vieții religioase a românilor din Transilvania și Ungaria, ediția a II-a, vol. I, Sibiu, Editura Librăriei Diecezane, 1935, 596 p.
  • Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. (Cercetări de demografie istorică). Editura științifică. București, 1971, 438 p. [3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ştefan METEŞ (1887-1977) 
  2. ^ Destinul istoricului Ștefan Meteș în epoca totalitarismului comunist 
  3. ^ Cum au „cucerit" oierii ardeleni sudul Rusiei Arhivat în , la Wayback Machine., 27 mai 2011, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 6 februarie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ștefan Meteș, Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. (Cercetări de demografie istorică). Editura științifică. București, 1971, 438 pagini

Legături externe[modificare | modificare sursă]